Vitamina B12 (cobalamina) este o vitamină esențială și, în același timp, un medicament folosit pentru a trata și gestiona anemia pernicioasă, dar și alte afecțiuni. Această vitamină solubilă în apă este prezentă în mod natural în anumite alimente sau sub formă de suplimente. Denumirea de cobalamină se datorează faptului că vitamina B12 conține cobalt. Metilcobalamina, precum și 5-deoxiadenozilcobalamina, sunt formele active din punct metabolic ale acestei vitamine. În organism, alte două forme devin biologic active sub acțiune enzimatică. În organism, vitamina B12 îndeplinește o gamă variată de funcții vitale, fiind absolut indispensabilă vieții.
Vitamina B12 – funcții și roluri în organism
Câteva dintre principalele roluri îndeplinite de vitamina B12 sunt următoarele:
- Este implicată în procesul de mielinizare a neuronilor și funcționarea normală a sistemului nervos central;
- Este implicată în biosinteza hematiilor (globulele roșii din sânge);
- Este implicată în sinteza ADN-ului;
- Este implicată în menținerea dinamicii normale a diviziunii celulare;
- Funcționează drept cofactor enzimatic pentru două enzime importante din organism, anume metionin-sintaza și L-metilmalonil-CoA-mutaza. Metionin-sintaza catalizează o reacție de sinteză a aminoacidului esențial metionină din homocisteină. Metionina este un aminoacid esențial, necesar pentru formarea S-adenozilmetioninei, un donor universal de grupări metil pentru peste 100 de substraturi diferite (inclusiv ADN, ARN, proteine și lipide);
- L-metilmalonil-CoA-mutaza transformă L-metilmalonil-CoA în succinil-CoA, etapă vitală pentru metabolismul acizilor grași.
Prin aceste funcții, vitamina B12 este esențială pentru asigurarea integrității biochimice, dar și fiziologice, a organismului. Deficitul de cobalamină este asociat cu o gamă variată de patologii și, în același timp, tratamentul cu vitamină B12 este indicat în mai multe afecțiuni, cum ar fi:
- Anemia pernicioasă (anemia Biermer);
- Gastrita atrofică;
- În concomitent cu administrarea de medicamente care reduc aciditatea gastrică;
- Gastrectomie totală sau parțială;
- Boala Crohn;
- Boala celiacă;
- Boala de reflux gastroesofagian, ulcerul peptic;
- Creșterea excesivă a bacteriilor din intestinul subțire;
- Infecția cu Diphyllobothrium latum: ca urmare a faptului că parazitul va absorbi vitamina, înainte ca aceasta să ajungă în circulație;
- Infecția cu Helicobacter pylori;
- Insuficiența pancreatică;
Necesarul zilnic de vitamină B12
Necesarul zilnic de vitamină B12 este ușor de asigurat din alimentație sau din suplimente. Drept urmare, în funcție de vârstă și de sex, se recomandă un aport zilnic de vitamină B12 după cum urmează:
Femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să aibă un aport zilnic de 2,6 μg de cobalamină. Vitamina B12 se leagă de proteinele alimentare și, înainte de a fi absorbită, trebuie eliberată și acest proces începe încă din cavitatea bucală, când alimentele se amestecă cu saliva. Vitamina B12 se leagă ulterior de haptocorină, o proteină, iar apoi este eliberată din matricea alimentară la nivelul stomacului, sub acțiunea acidului clorhidric și proteazelor gastrice. La nivel duodenal vitamina B12 este eliberată de haptocorină și se combină cu factorul intrinsec. Complexul care rezultă este absorbit în ileonul distal prin endocitoză mediată de receptor, ajungând în sânge.
Deficitul de vitamină B12 – afecțiuni medicale asociate
Pentru a evidenția și mai bine efectele vitale pe care vitamina B12 le îndeplinește în organism, ar trebui menționate și afecțiunile medicale asociate cu deficitul acesteia. Principalele cauze ce duc la deficitul de vitamina B12 includ:
- Malabsorbția alimentară;
- O dietă săracă în surse naturale de vitamină B12;
- Intervențiile chirurgicale la nivelul tractului gastrointestinal;
- Utilizare prelungită a unor medicamente (metformină, inhibitori ai pompei de protoni), care pot duce la o absorbție deficitară a cobalaminei;
- Lipsa factorului intrinsec;
- Anumite afecțiuni congenitale (boala Imerslund-Gräsbeck, adică malabsorbție congenitală a vitaminei B12, defecte ale factorilor intrinseci);
- Regimul alimentar vegan sau vegetarian;
- Anumite patologii gastrointestinale (gastrită, boală de reflux gastroesofagian, ulcer peptic, boala Crohn, boala celiacă);
- Infecții parazitare (Diphyllobothrium latum) sau bacteriene (Helicobacter pylori);
- Suprapopularea intestinală cu bacterii.
Deficitul de vitamină B12 poate duce la simptome și manifestări cum ar fi:
- Anemia megaloblastică;
- Lucopenie;
- Trombocitopenie;
- Oboseală marcantă;
- Palpitații;
- Glosită;
- Piele palidă;
- Crește riscul de a dezvolta demență;
- Pierdere marcantă în greutate;
- Infertilitate;
- Modificări neurologice (amorțeli, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor).
Există studii care au găsit o asociere între deficiența sau aportul scăzut de vitamină B12 și atât riscul de a dezvolta depresie, cât și violența acesteia. La femeile însărcinate sau care alăptează, deficitul de vitamină B12 poate cauza defecte ale tubului neural, întârzieri în dezvoltarea fătului și chiar incapacitatea dezvoltării fizice și cognitive. De asemenea, riscul de anemie este crescut la copiii ale căror mame se confruntă cu deficit de vitamina B12. Deoarece organismul dispune de capacitatea de a stoca aproximativ 1-5 mg de vitamină B12, simptomele deficienței acestei vitamine nu se fac resimțite decât după câțiva ani de aport alimentar inadecvat.
Deficitul de vitamina B12 duce la depresie?
Vitamina B12, adjuvant în anumite boli
Pe de altă parte, există și studii care certifică faptul că un aport alimentar adecvat de cobalamină (vitamina B12) ar putea proteja organismul împotriva anumitor boli și afecțiuni, cum ar fi:
- Cancerul gastric, cancerul colorectal și cancerul de prostată (incidență relativ mai crescută în rândul persoanelor cu niveluri scăzute de vitamină B12);
- Bolile cardiovasculare și accidentul vascular cerebral: nivelurile crescute de homocisteină, în al cărei metabolism este implicată vitamina B12 și alte vitamine din complexul B, a fost asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Suplimentarea cu vitamină B12 are drept rezultat scăderea nivelului de homocisteină și, implicit, scăderea riscului vascular.
- Demența și declinul cognitiv: studiile observaționale arată o asociere pozitivă între nivelul crescut de homocisteină și incidența bolii Alzheimer și demenței. Oamenii de știință susțin că nivelurile crescute de homocisteină ar avea un efect negativ asupra creierului din cauza ischemiei cerebrovasculare care duce la moartea celulelor neuronale. Un aport zilnic optim de vitamină B12 duce la scăderea nivelurilor de homocisteină.
- Datorită rolului său în metabolismul energetic, se consideră că această vitamină poate ajuta la îmbunătățirea rezistenței la efort și capacității musculare. Studiile arată faptul că sportivii care iau suplimente cu cobalamină înainte de antrenament prezintă un randament mult mai mare, indiferent dacă abordează antrenamente de tip cardio sau de forță.
- Cobalamina pare a fi implicată și în răspunsul imunitar celular, susținând procesul prin care sunt eliminați și neutralizați agenții patogeni din organism.
- Ca urmare a implicării sale în biosinteza mielinei, cobalamina joacă un rol vital în refacerea nervilor deteriorați și îmbunătățirea conducerii stimulului nervos de-a lungul neuronilor.
Surse alimentare de vitamină B12
Cobalamina poate fi procurată, în mod natural, dintr-o gamă variată de alimente. Câteva dintre cele mai populare surse alimentare sunt următoarele:
- ficatul de vită;
- scoicile;
- drojdie fortificată;
- somonul, tonul;
- carnea de vită și de miel;
- laptele și iaurtul;
- cerealele integrale fortificate;
- ouăle;
- carnea de curcan;
- brânzeturile.
De asemenea, necesarul de vitamină B12 poate fi asigurat și prin suplimente alimentare. Totuși, în funcție de deficitul înregistrat, tratamentul ar putea necesita injecțiile cu această vitamină, în primul rând datorită faptului că reprezintă o modalitate eficientă de a depăși bariera gastrică și, astfel, de a asigura absorbția completă a formulei injectate. În mod obișnuit, necesarul zilnic ar trebui să fie acoperit prin consumul de alimente bogate în cobalamină.
Foto: Shutterstock
