Virusul sincițial respirator (VSR). Tot ce trebuie să ştiţi

Virusul sincițial respirator (VSR) este unul dintre cele mai frecvente virusuri care infectează în principal copiii, dar în ultimii ani a fost recunoscut drept un important agent patogen și la adulți, în special cei în vârstă. Cel mai frecvent scenariu clinic întâlnit în infecția cu acest virus este o infecție a căilor respiratorii inferioare, asemănătoare cu o răceală comună. Pe de altă parte, în rândul copiilor mici se prezintă frecvent sub formă de bronșiolită care, în unele cazuri, ar putea evolua spre pneumonie, insuficiență respiratorie și chiar deces. Majoritatea adulților se vindecă în aproximativ 1-2 săptămâni, dar infecția poate fi mult mai severă la nou-născuți și vârstnici.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Assista Respisol Soluţie salină 3%, pentru nebulizare. Reduce nivelul de vascozitate şi elasticitate al secreţiei nazale şi ajută la eliminarea acesteia. Absoarbe apa de la nivelul mucoasei şi submucoasei, reducând astfel edemul pereţilor tractului respirator.

Virusul sincițial respirator, introducere

Virusul sincițial este un virus cu tropism respirator, care infectează în principal căile respiratorii inferioare, provocând simptome asemănătoare răcelilor comune. La copiii mici și la persoanele în vârstă, care au un sistem imunitar scăzut, infecția poate evolua spre forme multe mai severe, cum ar fi bronșiolita și pneumonia. Virusul sincițial respirator este larg răspândit la nivel global, atât ca parte a faptului că infecția nu conferă imunitate pe termen lung (așadar, reinfectările sunt frecvente), cât și din cauza potențialului ridicat de contagiozitate și transmisibilității crescute.

Ce este virusul sincițial respirator (VSR)?

VSR este un virus ARN monocatenar din familia Paramyxoviridae, genul Pneumovirus. A fost descoperit inițial în anul 1955 la cimpanzei și ulterior s-a confirmat că poate infecta și oamenii. Acesta infectează în principal tractul respirator inferior și se face responsabil pentru o proporție semnificativă de spitalizări cauzate de infecții respiratorii mai ales la sugari și vârstnici. Virusul este extrem de contagios, iar infecția prezintă un caracter sezonier – incidența maximă se poate observa în lunile reci ale anului (iarna și primăvara timpurie).

Prevalența și impactul VSR asupra sănătății publice

Virusul sincițial respirator este un patogen larg răspândit la oameni, din cauza imunității reduse pe termen lung postinfecție, ceea ce face ca reinfectarea să fie frecventă. Se estimează că până la 90% dintre copii sunt infectați în primii 2 ani de viață, iar reinfecția este relativ obișnuită. În general, majoritatea persoanelor infectate dezvoltă boli ale tractului respirator superior, însă s-a observat că o minoritate semnificativă dezvoltă boli ale tractului respirator inferior, de obicei bronșiolită.

Copiii sub vârsta de 1 an sunt mai susceptibili să dezvolte boli ale căilor respiratorii inferioare, până la 40% dintre infecțiile primare prezentându-se sub formă de bronșiolită. La nivel mondial, se estimează că infecția cu virusul sincițial respirator este responsabilă anual de aproximativ 33 de milioane de boli ale tractului respirator inferior, 3 milioane de spitalizări și până la 199.000 de decese în perioada copilăriei; majoritatea deceselor sunt înregistrate mai ales în țările cu resurse limitate.

Grupe de vârstă și persoane cu risc crescut

Deși VSR poate infecta persoane de orice vârstă, anumite categorii prezintă un risc crescut atât de complicații, cât și de forme severe ale bolii:

• sugarii și copiii mici, în special cei cu vârsta sub 6 luni;
• prematurii și sugarii cu boli cardiace congenitale sau boli pulmonare cronice;
• persoane cu imunitatea compromisă, inclusiv pacienți oncologici, care urmează tratamente pe bază de corticosteroizi, diabetici, cu HIV/SIDA;
• vârstnicii (peste 65 de ani), în special cei cu boli respiratorii preexistente, cum ar fi BPOC sau astm, cu boli cardiovasculare.

La o persoană cu sistemul imunitar complet dezvoltat și integru, infecția deseori se prezintă cu simptome asemănătoare unei răceli comune.

Virusul sincițial respirator, transmitere și răspândire

Virusul sincițial respirator are potențial ridicat de contagiozitate deoarece se transmite pe calea aerului, ceea ce deseori duce la infecții generalizate în cadrul colectivităților.

Cum se transmite virusul sincițial respirator?

Virusul sincițial respirator (VSR) se răspândește în principal prin:

• Picături respiratorii eliminate în timpul tusei, strănutului, vorbitului (picături Flügge), care sunt eliminate de către persoana infectată;
• Contact direct cu secreții infectate (sărut);
• Prin intermediul fomitelor (suprafețe contaminate – jucării, șervețele și alte obiecte).

Cât timp este contagioasă o persoană infectată cu VSR?

O persoană infectată poate fi contagioasă timp de 3 până la 8 zile. La sugari și persoanele care au sistemul imunitar compromis, perioada de contagiozitate poate să atingă chiar și 4 săptămâni în unele cazuri. De obicei, perioada de incubație a virusului (până la apariția simptomelor) este de 4-6 zile.

Factori care favorizează răspândirea VSR

Factorii care favorizează răspândirea infecției sunt:

• aglomerarea, mai ales în creșe, grădinițe, spitale, instituții pentru îngrijirea bătrânilor;
• igiena deficitară a mâinilor;
• sistemul imunitar slab (la sugari și vârstnici);
• sezonul rece.

Virusul sincițial respirator, simptome

Infecția cu virusul sincițial respirator se manifestă de obicei ca o afecțiune a căilor respiratorii superioare, cu posibilitate de implicare a tractului respirator inferior, care se observă în special în rândul sugarilor și copiilor mici sau vârstnicilor.

Simptome ușoare (similare răcelii)

Indică afectarea tractului respirator superior și sunt frecvente în rândul adulților și copiilor mai mari, cu sistem imunitar integru:

• rinoree;
• congestie nazală;
• tuse uscată;
• strănut;
• dureri musculare;
• febră (mai rar, scăzută).

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Loţiunea pentru frecţie Assista. Se utilizează în stări de oboseală generală şi dureri musculare, stări generale de rău, stări gripale, febră.

Simptome severe

Pe fondul imunodepresiv – sugari, copii mici, vârstnici – pot apărea simptome mai severe, care indică afectarea căilor respiratorii inferioare:

• dificultăți de respirație;
• tahipnee (creșterea frecvenței respiratorii);
• retracție toracică;
• wheezing (respirație șuierătoare);
• cianoză (colorarea în albăstrui a pielii și mucoaselor);
• febră (ușor crescută).

Diferențierea simptomelor de alte infecții respiratorii

Deși simptomele infecției cu virusul sincițial respirator seamănă fidel cu cele ale altor infecții respiratorii, cum ar fi gripa, răceala comună, hMPV sau COVID-19, anumite caracteristici pot ajuta practicianul să diferențieze infecțiile între ele:

• wheezing-ul și simptomele de bronșiolită sunt mai frecvente în infecția cu VSR;
• apneea este relativ rară în contextul celorlalte infecții, dar mai comună în infecția la sugari cu virusul sincițial respirator (VSR).

Virusul sincițial respirator, diagnostic

În general, se ridică necesitatea stabilirii diagnosticului în momentul în care persoana infectată ajunge să aibă nevoie de spitalizare (frecvent în rândul sugarilor, copiilor și mici și adulților cu vârsta de peste 65 de ani, care au comorbidități asociate). Diagnosticul infecției poate fi stabilit urmând protocolul următor.

Examen clinic și anamneză

Presupune evaluarea clinică inițială, identificarea simptomelor caracteristice, factorilor de risc asociați.

Teste de laborator

O serie de teste de laborator ajută la stabilirea diagnosticului diferențial al infecției. Alternative folosite în mod frecvent sunt:

Teste rapide antigenice pentru virusul sincițial respirator (VSR)

Sunt utilizate pe scară largă în diagnosticarea rapidă, având o sensibilitate mai ridicată în rândul copiilor. De obicei, se folosește o probă de la nivelul nasului.

Testare prin RT-PCR

Reacția de transcripție inversă în lanț a polimerazei (RT-PCR) reprezintă standardul de aur când vine vorba de diagnosticarea oricărui tip de infecție, întrucât are o specificitate și o sensibilitate deosebit de mare.

Alte investigații

În unele cazuri, stabilirea diagnosticului ridică și necesitatea altor investigații, cum ar fi:

• Radiografie toracică (constatările comune includ hiperinflația pulmonară, îngroșarea peribronșică, atelectazie neuniformă);
• Saturația în oxigen a sângelui pentru a identifica și monitoriza insuficiența respiratorie.

Virusul sincițial respirator, tratament

Tratamentul infecției cu virusul sincițial respirator se individualizează în funcție de variabilele individuale ale pacientului – forma bolii, comorbiditățile asociate, riscul de complicații.

Tratamentul formelor ușoare ale infecției cu VSR

Are în vedere ameliorarea simptomelor și ușurarea trecerii prin boală, incluzând:

• hidratarea adecvată;
• utilizarea soluțiilor saline pentru irigarea mucoasei nazale și aspirarea secrețiilor nazale;
• administrarea de antipiretice pentru febră, analgezice pentru durerile musculare.

Tratamentul formelor severe

Necesitatea tratamentului de specialitate, de obicei prin internare în spital, se ridică atunci când apar simptome severe:

• oxigenoterapie (pentru a gestiona hipoxia asociată);
• ventilația mecanică pentru insuficiența respiratorie;
• ribavirină (medicament antiviral), însă se utilizează rar, doar în cazuri severe ale infecției cu virusul sincițial respirator;
• palivizumab, un anticorp monoclonal, pentru prevenirea infecției severe la sugari (mai ales cei prematuri, cu boli pulmonare cronice sau cardiace congenitale) cu risc crescut de complicații.

Virusul sincițial respirator, măsuri de prevenție

Pentru a preveni infecția cu virusul sincițial respirator, specialiștii recomandă următoarele:

Măsuri generale de igienă

• Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun și folosirea soluțiilor dezinfectante;
• Evitarea contactului cu persoane bolnave;
• Purtarea măștii de protecție care acoperă nasul și gura;
• Igienizarea periodică a suprafețelor.

Vaccinarea

În momentul de față, nu există vreun vaccin împotriva infecției cu virusul sincițial. Unele studii au arătat rezultate promițătoare în contextul etapelor clinice, însă vaccinurile sunt încă în curs de dezvoltare.

Virusul sincițial respirator, posibile complicații

Complicațiile infecției cu virusul sincițial respirator sunt mai frecvente la categoriile populaționale de risc, dar și la persoanele cu comorbidități (tulburări cardiace, boli pulmonare cronice). Complicațiile cel mai des observate sunt:

Bronșiolita

Cea mai frecventă complicație a infecției cu virusul sincițial respirator, afectând cu precădere sugarii și copiii mici.

Pneumonia

Este o complicație severă, mai ales la persoanele cu boli cronice cardiace și pulmonare. Infecția cu virusul sincițial respirator (VSR) este o cauză importantă a pneumoniei în rândul copiilor și adulților cu risc.

Insuficiența respiratorie

Se asociază de obicei cu infecția în contextul existenței bolilor cronice și necesită spitalizare și suport ventilator. În unele cazuri, se poate ajunge la deces.

Virusul sincițial respirator la adulți și vârstnici

La adulții sănătoși, virusul sincițial respirator (VSR) cauzează simptome ușoare. Totuși, la vârstnici sau cei cu boli cronice, infecția poate duce la exacerbări ale BPOC sau insuficiență cardiacă.

Virusul sincițial respirator – studii clinice, cercetări actuale și perspective

Cercetările actuale vizează dezvoltarea de vaccinuri sigure și eficiente, precum și dezvoltarea terapiilor antivirale specifice.

Foto: shutterstock.com