Imbolnavirea corpului fizic este de obicei consecinta unui cumul de factori: o alimentatie dezechilibrata, consum de substante nocive (tutun, alcool, medicamente in exces), mediu de viata nociv (radiatii, poluanti chimici, sonori), microorganisme patogene (virusuri, bacterii, fungi) etc.
Factorii emotionali au si ei un rol important in declansarea bolilor:
– afectele negative (supararea, furia, teama, nervozitatea, nemultumirea) modifica functionarea corecta a organelor, determina o reactie imunitara anormala, accentueaza starea de boala si duc la o imbatranire prematura.
– gandurile au efect benefic sau nociv asupra creierului si, implicit, asupra sanatatii; orice gand reprezinta expresia activitatii cerebrale din punct de vedere biochimic si bioelectric; reglajul activitatilor se face cu ajutorul neurotransmitatorilor din creier, dintre care cei mai cunoscuti sunt: serotonina, adrenalina, noradrenalina, dopamina, acetilcolina.
Caracteristicile gandirii pozitive
– gandirea pozitiva este un mod de a intelege si de a te bucura de viata, dupa o suma de principii realiste si corecte fata de tine insati
– daca devine un mod de raportare la realitate, poate aduce atat individului cat si celor din jur o serie de avantaje: oamenii cu gandire pozitiva se descurca mai bine in situatii dificile, au o capacitate mai mare de efort fizic si intelectual, rezista mai bine la situatii stresante si chiar la imbolnaviri, obtinand rezultate superioare fata de alti oameni cu aptitudini asemanatoare
– uneori ea este gresit inteleasa: gandirea pozitiva nu inseamna optimism gratuit, superficialitate in abordarea problemelor sau indiferenta
– se vorbeste mult despre posibilitatea de a te vindeca mai usor de anumite boli adoptand un mod de gandire pozitiva, dar de obicei nu se explica concret cum putem face aceasta; pacientii care se straduiesc sa o practice, dar nu reusesc, pot simti o presiune foarte mare, se culpabilizeaza, au sentimentul ca au esuat;
– o persoana care traieste experienta unei boli grave poate avea o reactie anxioasa sau depresiva pe parcursul bolii; aceasta este normala; chiar s-a dovedit ca persoanele care au o afectiune cu prognostic grav si care isi exprima depresia, anxietatea, frustrarile supravietuiesc mai mult decat cele care manifesta putina frustrare; a gandi pozitiv nu inseamna a nu avea temeri, ingrijorari, nelinisti, ci a nu te lasa coplesit de ele, a invata sa gasesti bucurii chiar si in mijlocul necazurilor
– daca privim bolile prin perspectiva gandirii pozitive, putem afirma ca ele nu apar intamplator si nu reprezinta vreo pedeapsa; boala este o sansa pe care o primim de la viata de a deveni constienti de ceea ce suntem si de ceea ce facem; ea ne atentioneaza ca in interiorul fiintei noastre exista pe undeva o manifestare dizarmonioasa care trebuie corectata.
Cine saboteaza gandurile pozitive?
Oricat de multe am sti despre puterea gandului pozitiv de a ne schimba viata, uneori aceasta poate sa nu aiba efectul scontat. Sunt persoane care isi pot imagina o viata minunata, implinita, prospera pe toate planurile, dar daca in subconstientul lor au stocat amintiri si credinte care spun ca ele nu merita toate acestea, rezultatul vizualizarii lor va fi nul. Perspectivele negative despre sine, despre ceilalti oameni sau despre viata in general le modeleaza perceptia asupra a ceea ce pot avea sau trai.
Comportamentele si credintele invatate de la persoanele semnificative din viata lor pot sa impiedice obiectivele asumate in mod constient.
Emotiile negative
Sistemul nervos controleaza bataile inimii si circulatia sangelui, regleaza digestia, asimilarea substantelor nutritive si eliminarea reziduurilor; emotiile negative cronicizate determina aparitia starilor depresive, a tulburarilor digestive, cardiace, a hipertensiunii arteriale.
Starea sufleteasca modifica nivelul de sanatate al corpului prin intermediul sistemului nervos central, al sistemului endocrin si al sistemului imunitar. Pacea sufleteasca si multumirea ii transmit corpului un mesaj de viata si sanatate, in timp ce depresia, frica si conflictele nerezolvate ii transmit un mesaj de boala.
Cauze psihologice ale bolilor
– atitudinile si emotiile negative,
– culpabilizarea,
– dorinta de a fi in centrul atentiei celorlalti,
– folosirea bolii in scopul de a evita, de a fugi de o situatie neplacuta.
Exista pacienti cu afectiuni grave care, mai mult sau mai putin constient, isi vad boala ca pe o cale de a scapa de problemele din viata lor; astfel ei nu sunt motivati sa se vindece, iar uneori nici sa traiasca. Se pare ca organismul uman nu detine numai mecanisme de supravietuire, cum ar fi reactia “lupta sau fugi”, ci si mecanisme de “moarte”, care opresc in mod activ sistemele de aparare, incetinind functiile corpului atunci cand apare sentimentul ca viata nu mai merita traita.
– boala le da voie oamenilor sa faca lucruri pe care altfel nu si le-ar ingadui: sa spuna mai usor „nu” poverilor, indatoririlor, sarcinilor sau cererilor nedorite venite din partea celorlalti; poate servi drept scuza pentru esec; oamenilor le e mai usor sa ceara afectiune cand sunt bolnavi, sa spuna ceea ce simt ori sa fie mai onesti.
Rolul stresului in declansarea bolilor maligne
Una din explicatiile cele mai larg acceptate ale cancerului sustine ca celulele canceroase se dezvolta permanent in organism, dar sunt distruse in mod normal de celulele albe mai inainte de a se putea constitui in tumori periculoase. Cancerul apare atunci cand sistemul imunitar este perturbat si nu mai poate face fata acestei amenintari permanente. Rezulta ca orice factor care perturba controlul creierului asupra sistemului imunitar va favoriza malignitatea. Aceasta perturbare are loc in primul rand prin intermediul sindromului de stres cronic.
Ansamblul de hormoni eliberati de glandele suprarenale in cadrul reactiei “lupta sau fugi” inhiba sistemul imunitar. Daca tensiunea si anxietatea existentei moderne mentin permanent “in priza” raspunsul la stres, hormonii scad rezistenta in fata bolilor. In plus, emotiile pasive cum ar fi necazurile, sentimentul esecului si interiorizarea furiei duc la hipersecretia acelorasi hormoni care inhiba sistemul imunitar.
Instalarea si evolutia bolii sunt puternic legate de capacitatea si disponibilitatea individului de a face fata stresului. Neajutorarea este mai rea decat stresul in sine.
Pacientii cu emotii reprimate au un mare risc de a face o boala grava. De aceea personalitatile de tip C (depresive, interiorizate) se asociaza cu un risc mai mare de malignitate, in timp ce personalitatile de tip A (colerici, expansivi, extrovertiti) au mai frecvent boli cardiovasculare (prin cresterea constanta a adrenalinei si noradrenalinei din organism).
Cum putem contribui la vindecare prin intermediul gandirii
O boala nu se instaleaza imediat, ci e nevoie de un anumit timp pentru ca ea sa apara. De aceea nu putem avea pretentia ca vindecarea sa se produca instantaneu. E nevoie de un timp in care sa devenim constienti de legatura dintre boala si atitudinile /comportamentele noastre gresite (stil de viata dezordonat, alimentatie incorecta, lipsa odihnei, consum de substante nocive, suprasolicitare fizica si psihica, stres prelungit etc) apoi sa corectam ceea ce este necesar, sa inlocuim comportamentele gresite cu unele sanatoase. Nimeni altcineva nu va putea realiza acest demers in locul nostru.
Gradul in care ne iubim pe noi insine ne va face sau nu sa mancam corect, sa dormim suficient, sa nu fumam, sa facem sport samd. Fiecare dintre aceste optiuni afirma de fapt in ce masura ne pasa de viata. Respectul si iubirea de sine sunt absolut necesare pt ca un pacient sa contribuie la vindecarea sa, impreuna cu daruirea afectiunii, iertarii, autoacceptarea.
Atitudinea fata de propria persoana e factorul determinant in vindecare sau in mentinerea sanatatii. Cei impacati cu sine si cu ceea ce-i inconjoara indeaproape sufera de mai putine boli grave decat cei care nu sunt impacati.
Gandirea pozitiva este un stil de viata care se invata!
Se stie ca exista cazuri de insanatosiri miraculoase, inexplicabile din punct de vedere stiintific, dar se neglijeaza faptul ca, in toate acestea, pacientii au dus o munca importanta cu ei insisi pentru a-si transforma in mod radical modul de a intelege, de a crede si de a trai.
Caracteristici comune celor ce reusesc sa se vindece in ciuda sanselor mici de supravieture:
– o schimbare intrapsihica profunda prin intermediul meditatiei, rugaciunii
– schimbari interpersonale profunde, avand drept rezultat relatii pe baze mult mai solide cu alte persoane
– modificari in alimentatie: acesti oameni nu mai sunt indiferenti fata de hrana; isi aleg alimentele cu grija, pentru a se hrani in mod optim
– un simt profund al aspectului spiritual al vietii
– sentimentul ca restabilirea lor nu e o remisie spontana, ci o lupta lunga si grea pe care au castigat-o pentru ei insisi.
Etape ale vindecarii prin gandire
1. Pentru a initia un proces de vindecare a mintii, in primul rand trebuie sa ne impacam cu experientele trecute, sa nu purtam resentimente, dorinte de razbunare, sa intelegem ca suntem singurii responsabili pentru propria fericire si ca e nerealist sa asteptam de la ceilalti implinirea propriilor noastre nevoi.
2. Trebuie sa renuntam la criticile fata de ceilalti, la atitudinea negativa si refractara fata de nou, sa invatam sa fim flexibili si sa ne entuziasmam de lucrurile bune si frumoase din viata noastra, chiar daca ni se par marunte.
3. Fiind cu adevarat multumiti si recunoscatori pentru toate aspectele pozitive ale vietii noastre, creierul nostru ne va ajuta sa ne vindecam, caci starile de fericire si mutumirea profunda activeaza procesele de reintinerire si de regenerare ale corpului.
4. Iertarea si eliberarea de resentimente vor permite apoi vindecarea ranilor emotionale care ne blocheaza in trecut si ne vor echipa pentru posibile situatii dificile viitoare.
5. Cea mai importanta sarcina cu care se confrunta pacientii este aceea de a scoate conflictele la suprafata, urmata apoi de efortul de a le rezolva si de a gasi o motivatie interioara suficient de puternica pentru a trai. Rezolvarea conflictelor, realizarea sinelui autentic, constientizarea spirituala si iubirea elibereaza o energie incredibila care pune in functiune biochimia vindecarii. E important sa stim ce nevoi a satisfacut boala si sa ne propunem teluri care satisfac acele nevoi in locul bolii.
6. Pentru a produce modificari fizice in organism, se pot folosi doua instrumente esentiale: emotiile si imaginatia. Emotiile si cuvintele noastre dau de stire corpului ce asteptam de la el, iar prin vizualizarea anumitor schimbari il putem ajuta sa le infaptuiasca.
7. Relaxarea – se refera la calmarea activitatii mentale si izolarea corpului si a mintii de orice stimuli exteriori, un mod de a ne detasa de toate grijile cotidiene, pregatindu-ne sa intram in contact cu niveluri mai profunde ale mintii.
8. Meditatia – e o metoda prin care putem inceta temporar sa dam ascultare presiunilor si modalitatilor de zi cu zi in care ni se distrage atentia, constientizand astfel alte lucruri: gandurile si sentimentele noastre mai profunde, produsele inconstientului nostru etc
9. Relatia de incredere cu medicul – pentru a te face bine cand esti grav bolnav ai nevoie de patru credinte fundamentale: credinta in tine insuti, in medicul tau, in tratamentul prescris si in Dumnezeu. Este foarte important ca pacientul sa puna toate intrebarile necesare si medicul sa aiba suficienta rabdare pentru a raspunde la ele (despre cauzele bolii, scopurile si optiunile tratamentului, alimentatie, controlul durerii si al fricii, tehnicile de reducere a stresului etc)
10. Exercitiul fizic, rasul si jocul sunt strans legate. Toate trei au efecte similare asupra mintii si trupului. Persoanele rigide, care nu se pot lasa in voia jocului, se vindeca cel mai greu sau au cele mai mari dificultati sa-si schimbe viata pentru a infrunta boala.
Dr. Carmen Vochescu
Medic specialist psihiatru Centrul Medical Alfa
Tel programari:021.460.41.44
Site : www.psihiatrie-bucuresti.com
