In ciuda incidentei scazute, vaginismul are un potential invalidant serios.
Acesta poate fi descris prin spasmele musculare involuntare la nivelul orificiului vaginal. Acest fapt determina ca orice incercare de penetrare vaginala sa fie extrem de dureroasa sau imposibila.
Frica de penetrare
Vaginismul este o reactie de frica la penetrare. Acest sentiment nu tine cont de educatia, cultura sau nivelul de inteligenta ale femeii. Procentele rezultate in urma studiilor din SUA arata ca 78% dintre femei au terminat liceul sau facultatea, 11% sunt studente si 11% sunt casnice.
Desi actul sexual este perceput ca fiind dureros, femeile care sufera de vaginism se pot excita sexual, se pot lubrifia si pot chiar ajunge la orgasm prin alte tipuri de stimulare.
Cauzele vaginismului
Cauzele sunt numeroase. Dintre acestea se remarca: abuzul sexual, proceduri medicale agresive din copilarie, durerea in timpul primului act sexual, inhibitie sexuala, frica de graviditate.
Cel mai frecvent, cauza care determina spasmul vaginal este psihologica. De exemplu, adesea adolescentelor li s-a prezentat viata sexuala de catre parinti ca fiind un pacat si un pericol de care trebuie sa se fereasca. In plus, chiar curiozitatea fireasca legata de propria sexualitate a fost sanctionata sau reprimata.
Astfel de fete vor creste cu convingerea ca sexul este ceva rau, un pacat sau o rusine, o amenintare. Dincolo de aceste restrictii religioase sau culturale, apar si motive precum necunoasterea propriului corp, experiente traumatice anterioare unde au avut rolul de victima, dar si de martor, frica de pericole sexuale imaginare.
Consecinte dramatice
Casatoria poate ramane neconsumata, ceea ce poate conduce cu usurinta la divort. Partenerul de cuplu poate fi mai inclinat spre infidelitate datorita unei vieti intime deficitare. Relatiile sexuale nu vor reprezenta o sursa de placere, dimpotriva. Inabilitatea de a avea o viata sexuala va avea drept efect un cuplu fara copii. Viata de familie va fi una nefericita.
Remedii terapeutice
Vaginismul este considerat o tulburare psihosomatica, adica o manifestare fizica a unor probleme psihologice mai profunde.
Primul pas pe care ar trebui sa il faca orice femeie care se suspecteaza de vaginism este sa se programeze pentru o examinara pelvina completa, astfel incat sa fie exclusa orice cauza somatica.
In cazul in care nu exista o astfel de cauza, se recomanda terapia psihologica de cuplu pentru a fi investigate cauzele psihologice si pentru a se reduce anxietatea femeii legata de penetrare. Se mai poate apela la terapie prin educatia sexuala a vaginismului.
De asemenea, sunt importante exercitiile individuale de relaxare si crestere a sensibilitatii femeii prin controlul activitatii musculare vaginale. Acestea se pot realiza prin autoexplorarea anatomiei sexuale, intromisiunea penisului sub controlul femeii, dupa care sub controlul partenerului.
Rata de vindecare este de 80-100% iar dupa ce a fost vindecat, vaginismul nu mai poate reveni.
Text: Ioana-Corina Marcu
Consilier psihologic experientialist sub supervizare – Formare in evaluarea si consilierea experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei
