Virozele respiratorii sunt cele mai comune afecțiuni ale sezonului rece. Odată cu sosirea toamnei, se impune luarea unor măsuri menite să prevină dezvoltarea acestora, ce variază de la o alimentație adecvată pentru întărirea sistemului imunitar la administrarea unui vaccin antigripal.
Femeile însărcinate se numără printre persoanele vulnerabile la îmbolnăvire în această perioadă, care ar trebui să ia toate măsurile necesare prevenirii contractării unei viroze potențial periculoase. Este vaccinul antigripal o opțiune și în cazul lor?
Perioada propice pentru realizarea imunizarii împotriva gripei este octombrie-decembrie, prioritare fiind categoriile vulnerabile la îmbolnăvire: copiii de peste 6 luni, vârstnicii, bolnavii cronici și gravidele. În cazul celor din urmă, vaccinul antigripal este recomandat, însă doar respectând câteva condiții esențiale sănătății viitoarei mămici și fătului în dezvoltare.
De ce este important vaccinul antigripal la gravide?
Perioada gravidității este una delicată pentru viitoarea mămică. În cele 9 luni de sarcină, corpul femeii suferă o varietate de transformări care îi sensibilizează sistemul imunitar, favorizând însă dezvoltarea optimă a viitorului bebeluș. Tot în această perioadă, viitoarei mămici nu ii pot fi administrate anumite medicamente, precum antiinflamatoarele și antibioticele, astfel că prevenirea îmbolnăvirilor de orice fel devine cu atât mai importantă.
Gripa este o infecție de natură virală, foarte frecventă în sezonul rece, cu contagiozitate foarte ridicată și manifestări ce includ febră mare, dureri musculare, lipsa apetitului, senzație de frig, oboseală generalizată și dureri de cap. În cazul femeilor însărcinate, această viroză respiratorie devine periculoasă din cauza complicațiilor pe care le poate declanșa, printre care pneumonie, care crește riscul de avort spontan, moarte fetală, naștere prematură și malformații congenitale ale fătului, în special dacă îmbolnăvirea are loc în primele trei luni de sarcină.
În ce condiții este indicat vaccinul antigripal la gravide?
Vaccinarea antigripală, realizată la începutul sezonului virozelor respiratorii, asigură protecție împotriva celor mai comune tulpini ale virusurilor gripale active în perioada respectivă, de-a lungul a cel puțin 6 luni. Femeilor gravide li se recomandă in mod special vaccinarea profilactică, însă numai dacă, la momentul respectiv, au cel puțin 14 săptămâni de sarcină.
Protecția oferită împotriva îmbolnăvirii, instalată la aproximativ 10-15 zile de la inocularea vaccinului antigripal, este cu atât mai prețioasă dacă vaccinarea este realizată în trimestrul 3 de sarcină, întrucât anticorpii ajung și în organismul viitorului bebeluș prin placentă, astfel încât nou-născutul să fie protejat și după venirea pe lume.
În anumite cazuri, vaccinul antigripal poate duce la câteva reacții adverse ușoare, cum ar fi dureri de cap, somnolență, febră ușoară, plus edem, prurit și durere la locul injectării. Aceste simptome se remit însă în 1-2 zile. De asemenea, este foarte important ca, înaintea administrării unui vaccin antigripal, să fie consultată lista substanțelor care alcătuiesc serul de imunizare, astfel încât gravidele să fie informate cu privire la posibilii alergeni – spre exemplu, vaccinul antigripal este obținut pe culturi de ou.
Nu în ultimul rând, trebuie spus că administrarea unui vaccin antigripal nu elimină complet riscul contaminării cu virusul gripal, însă reduce considerabil probabilitatea. În cazul unei eventuale îmbolnăviri, reduce și severitatea simptomatologiei specifice acestei afecțiuni, inclusiv potențialele complicații.
Cum vă protejați împotriva gripei
Chiar dacă vaccinul antigripal asigură o protecție eficientă împotriva contaminării cu tulpinile gripale active în sezon, rămâne foarte importantă limitarea expunerii și luarea câtorva măsuri de precauție, în așa fel încât atât femeia însărcinată, cât și viitorul bebeluș să traverseze fără probleme sezonul virozelor respiratorii.
Înaintea debutului sezonului îmbolnăvirilor, este esențială adoptarea unei alimentații bogate în vitamine și minerale și administrarea de suplimente alimentare prenatale (biotină, acid folic și alte vitamine din complexul B, iod, fier), în funcție de recomandările medicului curant, care să pregătească sistemul imunitar, vulnerabil pe durata gravidității în fața atacului agenților patogeni. Fructele și legumele proaspete, de sezon, sunt cele mai indicate, la fel și leguminoasele, semințele și fructele oleaginoase.
Cele mai recomandate rămân, potrivit specialiștilor, alimentele bogate în vitaminele A, C și E, în minerale precum seleniu și zinc, dar și în acizi grași Omega-3. Așadar, în dietă ar trebui să se regăsească citricele, varza, ardeii roșii, morcovii, spanacul și alte legume cu frunze verzi, semințele de floarea-soarelui, de in, ciupercile, nucile, ficatul de vită și peștele (cu o cantitate minimă de mercur, precum somonul, anșoa, păstrăvul, macroul de ocean, heringul).
Consumului acestor alimente i se adaugă și alte măsuri profilactice, precum evitarea aglomerațiilor și a contactului cu persoanele bolnave, dar și a stresului și oboselii (factori care slăbesc sistemul imun), menținerea unei igiene adecvate a mâinilor și păstrarea unui stil de viață activ, care contribuie la întărirea sistemului imunitar.
