Gripa este o boală respiratorie contagioasă, cauzată de virusuri – virusul gripal cu tulpinile A, B, C. Tipurile A şi B cauzează epidemii sezoniere şi se răspândesc prin strănutul, tusea unei persoane infectate (picăturile lui Flügge), dar şi prin simpla atingere. O persoană este contagioasă cu 1-2 zile înainte de a prezenta simptomele specifice şi cu până la 7 zile după ce s-a îmbolnăvit.
Pacienţii fac adesea confuzie între răceală şi gripă. Ambele sunt cauzate de virusuri respiratorii cu contagiozitate ridicată. În timp ce răcelile au la bază diverse virusuri ce afectează tractul respirator, principala cauză a gripei este virusul gripal. De subliniat că niciuna nu este cauzată de bacterii, astfel încât nu este justificată administrarea de antibiotice, cu excepţia cazurilor în care se confirmă existenţa unei coinfecţii sau suprainfecţii bacteriene, ori când sunt prezente complicaţii.
Răceală sau gripă?
Le deosebim prin simptomatologie şi investigaţii de laborator, precum testarea rapidă a gripei şi analize de sânge (HLG, VSH, PCR). Răceala apare în orice anotimp, are simptome uşoare şi debut lent. Congestia nazală este mai puternică în cazul răcelilor faţă de gripă. Pacientul se confruntă cu stări de oboseală, strănut, tuse seacă sau productivă, nas înfundat sau rinoree (nas care curge) şi febră uşoară/moderată, de obicei în primele 3 zile.
Gripa este sezonieră (între lunile noiembrie şi martie), temperaturile scăzute favorizând transmiterea virusului. Odată cu scăderea umidităţii aerului, consecutiv scăderii temperaturii, stratul de mucus ce tapetează epiteliul tractului respirator se usucă şi devine mai puţin eficient în a purifica aerul inspirat. Creşte, astfel, contactul mucoasei epiteliale din fosele nazale cu agenţii patogeni ce tranzitează porţiunea superioară a căilor respiratorii, iar receptorii sensibilizaţi internalizează mai uşor virusurile.
Tratati corect raceala si evitati complicatiile!
Gripa, debut în forţă
Gripa debutează brusc, cu febră mare – 39-40º C, cu durată între 3 şi 5 zile, stare generală de rău, oboseală persistentă. Se asociază migrene puternice, dureri musculare, frisoane, traspiraţii, tuse seacă persistentă, disfagie moderată (dificultate la înghiţire), obstrucţie nazală moderată sau rinoree. Pot apărea greaţa, vărsăturile şi diareea, mai frecvent la copii.
Răceala durează între 3 şi 5 zile, maximum 10, însă gripa poate dura între 7 şi 15 zile, iar perioada de convalescenţă este semnificativ mai mare în gripă – poate să se ajungă şi la o lună de convalescenţă. Diferenţe apar şi la tratament. Deşi în cazul ambelor infecţii se administrează de obicei doar antitermice şi antitusive, în cazul gripei există şi tratament specific antiviral, ce trebuie administrat în primele 48 de ore de la debutul bolii.
Categorii sensibile
Categoriile cu risc ridicat sunt: copiii, femeile însărcinate, pacienţii cu boli cronice şi seniorii peste 65 de ani. Li se alătură cadrele medico-sanitare, ca urmare a faptului că interacţionează frecvent cu pacienţi ce poartă virusul. Ca o paranteză, categoriile amintite trebuie să se prezinte la medic încă de la primele simptome, pentru că pot dezvolta uşor complicaţii.
Recomandarea este însă ca toată lumea să se adreseze medicului încă de la început, în orice situaţie de boală, însă acest lucru devine absolut necesar când apar simptome precum febră mare, stare generală proastă, tuse productivă puternică.
Campaniile de vaccinare
Vaccinarea reprezintă o bună metodă de a preveni îmbolnăvirea, determinând sistemul imunitar al organismului să reacţioneze la un posibil contact cu virusul. Vaccinul antigripal conţine, cel mai adesea, tulpină din grupurile A şi B inactivate şi se administrează intramuscular/subcutanat.
Campaniile de vaccinare antigripală trebuie începute încă de toamna, pentru ca organismul să aibă suficient timp să producă anticorpi eficienţi în cazul contactului cu virusul gripal, fiind vizate toate categoriile de vârstă. În general, vaccinul asigură o imunitate de circa 6 luni de zile. Se poate efectua vaccinarea şi la debutul unei posibile epidemii.
Contraindicaţii
Există însă şi contraindicaţii. Nu vor fi vaccinate persoanele care prezintă hipersensibilitate la substanţa activă a vaccinului (ou-ovoalbumină, proteină de pasăre, neomicină sau formaldehidă, 9-octoxinol) şi nici copiii sub 6 luni.
În caz de boală acută sau sindrom febril, vaccinarea trebuie amânată până când pacientul este complet sănătos. În cazul pacienţilor cu hemofilii, trombocitopenie, afecţiuni care au necesitat tratament anticoagulant, pacienţilor aflaţi în tratament cu imunosupresoare este necesară o înştiinţare de la medicul curant pentru efectuarea vaccinării. În urma administrării se pot înregistra reacţii locale, dar şi reacţii generale, care pot semăna cu boala însăşi, dar de scurtă durată şi de mică intensitate.
