Calitatea si durata vietii pot fi foarte mult influentate de modul in care ne hranim. Prin aceasta nu intelegem numai cantitatea si calitatea alimentelor dar si utilitatea lor in functie de varst si de starea de sanatate.
Astfel, pentru varsta a III-a sistemul de alimentatie va fi completat si modificat daca dorim sa obtinem o viata cat mai apropiata de normal, precum si sa prevenim si sa combatem unele suferinte ale organismului. In perioada varstei a III-a incep sa apara unele suferinte temporare sau cronice ale unor aparate din organism care, neingrijite, pot pune viata in pericol.
Acordarea sistemului de alimentatie in raport cu varsta se face fie prin regimurile de viata prescrise de catre medici, in functie de natura suferintei, fie prin alegerea acelor alimente (mai ales fructe si legume) care combat unele tendinte ale organismului, ca de exemplu de crestere a tensiunii arteriale, a colesterolului, ingrasare, fenomene de ateroscleroza cerebrala etc. Dintre aceste alimente, usturoiul este o leguma care, prin calitatile sale preventive si curative, poate contribui la buna functionare a organismului.
Beneficiile si calitatile nutritive ale usturoiului
Denumit stiintific Allium sativum, usturoiul are in acelasi timp calitati nutritive si proprietati care pot fi valorificate in fitoterapie. El contine multe glucide care ii confera o valoare nutritiva mare, fapt ce explica senzatia de satietate care apare dupa consumarea lui.
La randul ei, compozitia chimica a usturoiului justifica folosirea lui in fitoterapie, dupa cum urmeaza: el contine saruri de iod, care au rol protector asupra vaselor de sange contra fenomenelor de ateroscleroza cerebrala, au calitati hipotensive si stimuleaza functiile tiroidei. De asemenea, aceste saruri de iod sunt active in cazul bolii reumatismale. Usturoiul e indicat pentru prevenirea imbatranirii precoce, a afectiunilor reumatismale, a hipertensiunii arteriale si a tulburarilor de circulatie a sangelui.
De asemenea, usturoiul contine saruri de siliciu, care favorizeaza fixarea fosforului, ceea ce are ca rezultat consolidarea oaselor scheletului, prevenirea si influentarea in bine a unor afectiuni nervoase, in special a asteniilor. De asemenea, un alt rol al acestora este cel de protejare si stimulare a pancreasului. Sarurile de siliciu mentin elasticitatea si supletea vaselor de sange, prevenind astfel instalarea sclerozei acestora.
Tot in usturoi se mai gasesc saruri de sulf, cu rol important in integritatea oaselor si a fanerelor, care previn si influenteaza in bine tulburarile hepatobiliare, scad valoarea colesterolului si sunt active in cazul afectiunilor reumatismale, ca de exemplu artrita si guta.
Usturoiul are vitaminele din complexul B, vitaminele A si C, precum si substante cu caracter de vitamina F. Datorita unei alte categorii de substante, denumite aliine, el are calitati antibiotice, insecticide, antihelmintice, antigripale si de stimulare a activitatii digestive si care, aplicate local (un catel de usturoi taiat), combat herpesul. In fine, in usturoi se gasesc si unele substante cu actiune antibacteriana, fiind indicat in bronsite; datorita unor alte substante (antifungice), usturoiul se foloseste in candidoze.
Daca ar fi sa sintetizam efectele terapeutice ale usturoiului, trebuie mentionate urmatoarele:
- scade colesterolul si trigliceridele serice, prevenind instalarea aterosclerozei si are un pronuntat efect de antiagregant plachetar;
- este hipotensiv cu imbunatatirea circulatiei periferice si cu reducerea spasmelor vasculare (chiar si in arterita)
- este coronarodilatator cu indicatii in cardiopatia ischemica si biocardizant.
- usturoiul are actiune favorabila in unele afectiuni digestive, cum ar fi diareea, dizenteria, balonarile sau colici digestivi
- se manifesta ca un antiseptic pulmonar in cazul unor afectiuni respiratorii, cum sunt bronsitele si astmul, in gripe, rinite si emfizem.
- Usturoiul are, de asemenea, actiune diuretica, fiind indicat in diatezele urice. El contribuie la eliminarea acidului uric si a uratilor si de aceea este recomandat in guta, artritism si unele forme ale bolii reumatismale.
In concluzie, se poate spune ca usturoiul este un protector al principalelor aparate care asigura functionarea normala a organismului (circulator, digestiv, endocrin si urinar).
Usturoiul se consuma ca atare, crud sau in salate si mancaruri. Pentru eliminarea mirosului se zdrobesc frunze de patrunjel sau boabe de cafea.
Din usturoi se poate prepara un sirop, astfel: se zdrobesc 50 gr de catei curatati, care se fierb cu 200 gr. apa timp de 15-20 de minute; intreaga cantitate se bea intr-o zi in 2 reprize, la lichid adaugandu-se 1 lingura de zahar cand este fierbinte. Sucul obtinut prin presarea usturoiului calmeaza crizele de astm (se administreaza pe zahar sau paine); tampoanele cu vata imbibate in acest suc calmeaza durerile de urechi.
Farm. Primar
Mircea Teodosiu
