Vezica urinara are abilitatea de a stoca urina pana ce simtim nevoia de a merge la toaleta – de obicei, de patru pana la opt ori pe zi. Nevoia de a merge mai mult de opt ori pe zi sau de a va trezi noaptea pentru a urina poate insemna ca beti prea multe lichide inainte de culcare. Ori ar putea semnala o problema de sanatate.
Urinarea frecventa poate fi un simptom al multor afectiuni. Atunci cand aceasta este insotita de febra, nevoia imperioasa de a urina si durere sau disconfort in abdomen, ati putea avea o infectie de tract urinar.
Posibile cauze
- Diabetul. Urinarea frecventa este, de multe ori, un simptom precoce al diabetului tip 1 sau 2, deoarece organismul incearca sa scape, pe cont propriu, de glucoza nefolosita prin urina.
- Sarcina. Inca din primele saptamani de sarcina, cresterea in dimensiuni a uterului pune o presiune pe vezica urinara, cauzand urinarea frecventa.
- Probleme ale prostatei. O prostata marita poate presa uretra (tubul ce transporta urina) si blocheaza fluxul urinar. Acest lucru duce la iritarea peretelui vezicii urinare si aceasta incepe sa se contracte chiar si atunci cand exista o cantitate mica de urina, ducand la urinare frecventa.
- Cistita interstitiala. Aceasta afectiune nu are cauze bine definite, insa este caracterizata de durere la nivelul vezicii urinare si a regiunii pelvine. Simptomele includ o nevoie urgenta si/sau frecventa de a urina.
- Folosirea diureticelor. Aceste medicamente sunt folosite pentru a trata hipertensiunea arteriala sau pentru a drena excesul de fluide prin rinichi, cauzand urinarea frecventa.
- Accidentul vascular cerebral sau bolile neurologice. Distrugerea nervilor care inerveaza vezica urinara poate duce la tulburari ale functiilor vezicii, incluzand urinarea frecventa si nevoia imperioasa de a urina.
Cauze mai putin frecvente includ cancerul de vezica urinara, disfunctiile vezicii urinare si radioterapia. De multe ori, urinarea frecventa nu este un simptom al unei afectiuni, ci o afectiune in sine. La persoanele cu sindromul de vezica hiperactiva, contractiile involuntare ale acesteia duc la urinare frecventa si/sau imperioasa, ceea ce inseamna ca trebuie sa mergeti la toaleta chiar acum – chiar daca vezica nu este plina.
Care este tratamentul
Tratamentul pentru urinarea frecventa depinde de problema care sta la baza acesteia. De exemplu, daca diabetul este cauza, atunci tratamentul va include si tinerea sub control a nivelului de zahar din sange. Tratamentul pentru sindromul de vezica hiperactiva include medicamente, precum si injectii cu botox in muschiul vezicii urinare, ce duce la relaxarea acestuia, cresterea capacitatii de stocare si reducerea episoadelor de pierdere de urina.
Trucuri pentru reducerea urinarii frecvente
Exista si niste trucuri pe care le puteti face pentru a reduce urinarea frecventa. Acestea includ:
- Antrenamentul vezicii urinare. Acest lucru implica cresterea intervalelor dintre folosirea toaletei pe parcursul a 12 saptamani. Acest lucru ajuta la antrenarea vezicii in mentinerea urinei pentru mai mult timp si pentru a reduce frecventa urinarii.
- Exercitiile Kegel. Aceste exercitii ajuta la intarirea musculaturii vezicii urinare, pentru a imbunatati controlul acesteia si pentru a reduce urinarea frecventa si imperioasa. Exersand musculatura pelvina 5 minute timp de trei ori pe zi poate avea efecte miraculoase in controlul vezicii.
- Modificari in dieta. Trebuie sa evitati alimentele care irita vezica urinara sau care se comporta ca un diuretic. Acestea includ cofeina, alcoolul, bauturile carbogazoase, preparatele din rosii, ciocolata, indulcitorii artificiali si condimentele picante. Este, de asemenea, foarte important sa consumati alimente bogate in fibre, deoarece constipatia poate inrautati simptomele din sindromul de vezica hiperactiva.
- Monitorizarea fluidelor ingerate. Ar trebui sa beti destule fluide pentru a preveni constipatia si urina prea concentrata, insa trebuie sa evitati consumul acestora inainte de culcare, ceea ce poate duce la urinare frecventa pe timpul noptii.
Dr. Roxana Mateescu
Medic rezident geriatrie si gerontologie