Tusea este un act reflex sau voluntar determinat de diversi factori (fizici, chimici) inflamatori ce au ca rezultat expulzarea violenta si sonora a aerului intrapulmonar sau a eventualelor secretii patologice sau a corpilor straini din arborele bronsic.
Tusea poate fi pasagera sau persistenta. Tusea pasagera se produce in cazul inflamatiilor de origine virala sau bacteriana, dar poate fi produsa si de vapori toxici ori agenti poluanti din atmosfera. Tusea persistenta este data de anumite patologii. Diagnosticul si tratamentul tusei necesita o anamneza atenta a pacientului, examen fizic sistematic, examen radiologic si chiar examene complementare, cum ar fi testele functionale pulmonare, analiza gazelor sangvine, testele chimice, microbiologice sau investigatii speciale (bronhoscopie, lavaj bronhoalveolar, biopsie, scintigrama pulmonara etc.).
Tipuri clinice de tuse
Medicii catalogheaza tusea astfel:
- dupa rezultat: tuse productiva (umeda), urmata de eliminarea unei cantitati de sputa si tuse seaca (iritativa), determinata de iritatia unor zone tusigene extrabronsice sau bronsice;
- dupa caracterul accesului de tuse: tusea surda, total afona (bolnavi foarte slabiti cu boli grave sau prin suferinte laringiene); tusea bitonala este expresia parezei laringelui inferior stang; tusea latratoare, foarte sonora, prezenta in deformarile traheei; tusea cavernoasa cu timbru metalic, in cazul unor caverne mari; tusea convulsiva (magareasca), reprezentata prin accese de tuse zgomotoase, suieratoare, urmate de cascade repetate de tuse, incheiata printr-un inspir zgomotos;
- dupa momentul aparitiei: tusea matinala, caracteristica bolnavilor cu bronsita cronica sau bronsiectazii; tusea pozitionala apare la pacientii cu bronsiectazii sau abces pulmonar; tusea de efort si nocturna, intalnita la cei cu insuficienta cardiaca stanga; tusea vesperala (de seara), concomitenta cu ascensiunea termica, in tuberculoza.
Cauzele tusei
Principalii vinovati pentru aparitia tusei sunt:
- infectiile pleuropulmonare: faringitele acute, traheobronsita acuta, bronsita cronica, bronsiectaziile, abcesul pulmonar, pneumonia, bolile parazitare pulmonare, afectiunile inflamatorii pleurale;
- bolile cardiovasculare: insuficienta cardiaca stanga, edemul pulmonar acut, stenoza mitrala, anevrismul aortic, embolia pulmonara;
- agentii fizici: corpi straini patrunsi in arborele traheobronsic, gaze iritante, fumul de tigara, pneumoconiozele;
- neoplaziile: cancer bronhopulmonar, tumori benigne bronsice, metastaze pulmonare, tumori pleurale primitive;
- bolile alergice: alergia cailor aeriene superioare, astm bronsic;
- alte cauze: bolile pulmonare interstitiale (sarcoidoza, fibroze pulmonare), granulomatoza Wegener; bolile abdominale pot si ele determina tuse iritativa, boala de reflux gastroesofagian (BRGE); medicamente precum inhibitorii enzimei de conversie; rinosinuzita cronica.
Tuse seaca sau productiva? Remedii eficiente
Tratamentul potrivit pentru tuse
Tratamentul este individualizat, in functie de fiecare pacient, de tipul de tuse, de patologia ce o determina sau daca prezinta si alte patologii asociate, eventuale complicatii. In ceea ce priveste tusea uscata, poate fi tratata cu antitusive, antibiotice, antivirale, antihistaminice. Nu in ultimul rand, tratamentul bolii de fond si inlaturarea factorilor favorizanti. In cazul pacientilor cu tuse productiva, se pot administra mucoliticele cu rol in expectoratie si, la fel ca la tusea seaca, antibiotice, antivirale, antihistaminice, sau in caz de alte patologii asociate – tuberculostatice.
Accesele prelungite sau violente de tuse pot duce la complicatii precum: varsaturi (tuse emetizanta); lesin (sincopa); pneumotorax (prin ruptura unei bule de emfizem), emfizem mediastinal sau subcutanat, fracturi costale.
