Omul are nevoie de somn pentru protectia si functionarea normala a creierului si a intregului organism. Dar de cate ori nu vi s-a intamplat ca dupa o zi grea de munca sa va urcati in pat si sa nu puteti adormi? Sau daca ati adormit, sa va treziti in timpul somnului foarte energic si anxios si sa nu puteti readormi?

Frecvente sau nu, in functie de structura fiecarui individ in parte, tulburarile de somn se manifesta diferit.
Se poate pune in discutie o oarecare predispozitie a individului catre dereglari ale somnului. In urma unor studii in care se comparau persoanele care dorm normal si cele care sufera de tulburari de somn s-a demonstrat ca, intr-adevar, acestea din urma se simt, pe toata durata vietii lor, mai putin bine, atat fizic, cat si psihic si ca, inca din copilarie, aveau un somn superficial.

Cauzele tulburarilor de somn sunt multiple, pe de o parte zgomotul, mediul inconjurator, alte afectiuni organice sau diferite dureri ce produc o stare generala de disconfort, iar pe de alta parte pot exista reactii psihofiziologice fata de tensiunile sau stresul zilnic acumulat. Alte cauze ale insomniei, ce pot tine direct de persoana, sunt posibile leziuni sau deteriorari organice ale creierului (o tumoare), tulburari anxioase sau o anumita psihoza.

Problemele vietii cotidiene si conflictele intrapsihice neelaborate, inconstiente, pot ridica nivelul de excitatie si dau nastere unei „tensiuni psihice” nefavorabile adormirii.

Titpuri de tulburari de somn

Exista patru mari forme de tulburari de somn:
Insomnia sau lipsa somnului, este definita drept imposibilitatea de a adormi, de a mentine starea de somn sau de a se odihni in timpul noptii, incluzand trezirea involuntara. Hipersomnia se caracterizeaza prin somnolenta excesiva care survine aproape in fiecare zi. Tulburari de ritm veghe/somn pacientul nu poate dormi atunci cand are nevoie de somn (acestea apar ca urmare a decalajului de fus orar sau a lucrului de noapte). Parasomnia inglobeaza o serie de comportamente anormale care apar in timpul somnului si sunt reprezentate de evenimente nedorite care se manifesta verbal, prin miscari sau actiuni care intervin in timpul somnului (ex. somnambulism). Somnambulismul nu este altceva decat o dispozitie, fie ea accidentala sau obisnuita, de a visa cu ochii deschisi sau in timpul unui somn voluntar autoimpus.

Insomnia

Insomnia poate fi simpla, pe termen scurt (dureaza de la cateva zile pana la maximum 3 saptamani) sau cronica, pe termen lung. Aceasta se asociaza persoanelor care sufera de depresie, insuficienta cardiaca, boli endocrine, nevroze etc., dar si celor care consuma droguri, bauturi alcoolice in cantitati semnificative sau celor care fumeaza in exces (chiar si intreruperea fumatului poate cauza insomnii tranzitorii, simple).

Insomnia se manifesta mai ales in cazul persoanelor in varsta, dar si in randul tinerilor foarte stresati. In prezent se poate vorbi si de o insomnie cauzata de noptile tulburate si timpul indelungat petrecut de copii in fata computerului. Stilul de viata poate conduce si el la tulburari de somn, cofeina fiind cel mai frecvent utilizata pentru a intrerupe somnul. De asemenea, sforaitul afecteaza somnul partenerului. Insomnia mai apare ca efect secundar al administrarii mai multor produse farmaceutice, care se elibereaza fara reteta medicala.

In prezent, se estimeaza ca in Romania o treime din persoanele de varsta adulta sufera de insomnie.

Caracteristici

Pacientii se plang adesea ca:
Le este greu sa adoarma, ca se scoala in timpul noptii si nu pot readormi sau se trezesc prea devreme dimineata. Au un somn agitat sau chiar superficial, iar dimineata cand trebuie sa se trezeasca au sentimentul ca nu s-au odihnit. Nu dorm destul. Le este frica sa nu piarda controlul somnului, au teama ca nu mai pot dormi sau ca un somn de proasta calitate le poate afecta sanatatea. Pe langa aceste lamentatii se adauga si cele care se refera la lipsa starii de confort fizic si psihic in timpul zilei, au o stare de oboseala, de incapacitate, de nemultumire, de lipsa de elan si de depresie.
De cele mai multe ori, tulburarile de somn isi au originea in conflictele interioare, situatiile de stes, comportamente incompatibile cu somnul si asteptarea anxioasa a unei nopti cu somn tulburat.

Psihoterapia

Cu toate ca foarte multe persoane sufera de insomnie, din diferite motive, ele nu considera ca aceasta ar fi o boala si foarte putini indivizi ajung sa consulte un medic. Totusi, netratata la timp, ea se poate croniciza si duce la dezvoltarea altor tulburari.
Este recomandat ca, inainte de a trata terapeutic aceasta tulburare, sa se efectueze un examen medical pentru a exclude eventualele cauze somatice. Insomnia cronica reprezinta simptomul alarmant, care insoteste alte probleme de ordin medical, de aceea descoperirea cauzelor este pasul cel mai important in vindecarea ei.

Sfaturi pentru combaterea insomniei

Pacientul trebuie sa tina cont de urmatoarele reguli:
Sa aeriseasca dimineata si seara dormitorul, sa mentina o curatenie impecabila a camerei. Lenjeria de pat de culoare alba este de asemenea de un real folos, oferind un anumit confort psihic si ajutand la „limpezirea” somnului. Trebuie sa evite dorinta puternica de a adormi, intrucat face somnul imposibil. Vointa de a dormi antreneaza o asteptare anxioasa. Astfel, pacientul este instruit sa urmareasca nu adormirea, ci, dimpotriva, sa ramana treaz si sa-si observe reactiile corporale (ce anume nu-l lasa sa adoarma). Sa nu se aseze in pat decat atunci cand este foarte obosit, gata de a adormi. Sa nu foloseasca patul si in scopul altor activitati (de exemplu sa citeasca, sa se uite la televizor etc.). Daca dupa 10 minute nu poate sa adoarma, sa se ridice din pat, sa schimbe camera si sa stea in picioare pana cand simte ca i s-a facut somn. In fiecare dimineata sa se trezeasca la aceeasi ora, indiferent de numarul de ore de somn si de starea de oboseala. Sa nu doarma in timpul zilei. Sa isi stabileasca un orar regulat de somn. Lavinia Popescu
Psiholog