Tulburarile de personalitate pot cunoaste o multitudine de forme, pot fi mai mult sau mai putin grave, insa in oricare dintre aceste situatii afecteaza viata pacientului si a familiei acestuia. Va descriem in continuare principalele tipuri de tulburari, urmand ca in editia viitoare sa va prezentam sfaturi si metode de tratament pentru fiecare in parte.
Tulburarile de personalitate reprezinta un grup de structuri particulare ale personalitatii care include deviatii calitative sau cantitative ale sferei afectiv-volitionale si instinctive.
Aceste tulburari sunt schitate din copilarie, dar se cristalizeaza la adolescenta si insotesc persoana in cauza de-a lungul vietii. Ele se manifesta la nivel comportamental, dar subiectul nu le recunoaste ca atare, provocandu-i o incapacitate de integrare armonioasa la conditiile mediului social.
Caracteristici obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate:
– modele de comportament cronice si durabile, nu episodice;
– blamarea constanta a altora;
– functia sociala si ocupationala tulburate;
– dependenta sau independenta excesiva;
– frecvent „dezamagiti” de catre partener;
– trecere de la subevaluare la supraevaluare;
– relatii interpersonale tulburi sau instabile;
– deseori rezistenta la tratament.
Avand in vedere ca evolutia bolii nu este liniara, existand unele variatii de intensitate, tulburarile de personalitate pot situa individul la limita dintre sanatate si boala.
Clasificare
Din multitudinea de descrieri ale tulburarilor de personalitate, un model de clasificare se prezinta astfel:
1. Tulburarea de personalitate de tip paranoid (prevalenta mai inalta la barbati)
Tulburarea de tip paranoid se caracterizeaza prin orgoliu excesiv, neincredere in oameni si neintelegerea motivatiei lor psihologice. Pacientii au o suspiciozitate nu numai nejustificata, dar si inflexibila in multe situatii de viata, care nu este abandonata chiar daca i se prezinta contraargumente convingatoare care sunt invariabil ignorate.
Trasaturi psihologice si psihopatologice:
– suspiciozitate exagerata, neincredere in ceilalti;
– dificultati de relationare, de integrare si armonizare;
– tendinta de putere, succes, valorizare;
– nevoia de a fi recunoscut, stimat, pretuit;
– tendinta de autonomie, incapacitate de cooperare;
– fantezii de omnipotenta si grandoare.
2. Tulburarea de personalitate de tip schizoid (mai des intalnita la barbati si cu forme forme clinice mai severe, comparativ cu femeile)
Se caracterizeaza prin incapacitatea de a forma relatii sociale, evidentiate prin absenta caldurii sentimentelor, indiferenta la aprecieri pozitive, la critica sau la sentimentele celorlati. Grupul social ii percepe ca izolati, reci, lipsiti de tandrete, evitandu-le apropierea.
Trasaturi psihologice si psihopatologice:
– introversie accentuata, sociofobie, nonimplicare;
– detasare de realitate;
– indiferenta fata de lauda sau critica celorlalti;
– conduita neconventionala, nonconformista sau bizara.
3. Tulburarea de personalitate de tip dissocial (rata pe sexe este net superioara barbatilor, raportul barbati/femei fiind de 3/1; tulburarea pare a fi asociata cu mediul urban, cu un status socioeconomic precar).
Trasaturi psihologice si psihopatologice:
– conduita insensibila, aroganta si dispretuitoare;
– lipsa de regret, de remuscare sau autoculpabilizare;
– incapacitate de a mentine relatii autentice si durabile;
– iritatabilitate, impulsivitate, manifestari clastice si agresivitate.
4. Tulburarea de personalitate de tip emotional instabil (prevalenta tulburarii nu este cert estimata, dar s-a constatat ca este mai frecventa in tarile occidentale, comparativ cu cele orientale, la popoare latine, comparativ cu cele slave; pot aparea si alte complicatii: alcoolomanie, toxicomanie, depresie, suicid).
Trasaturi psihologice si psihopatologice:
– acte violente, manifestari impulsive;
– tulburarea determina un grad relativ de invalidare profesionala si, mai ales, sociala.
5. Tulburarea de personalitate de tip histrionic (prevalenta este mai inalta la femei; evolutia prezinta o ameliorare a trasaturilor in a doua parte a existentei).
Tulburarea de tip histrionic se caracterizeaza prin emotionalitate excesiva. Pacientii isi considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate, au un comportament seducator si provocator sexual, in vederea satifacerii propriilor interese.
Trasaturi psihologice si psihopatologice:
– reactii emotionale excesive si tendinta permanenta de a capta atentia celorlati;
– comunicare colorata, metaforica, impresionabila;
– dramatizrea continutului comunicarii;
– comportament manipulativ si dependenta fata de cel investit afectiv.
Stari afective: se plictisesc repede, sunt deprimati sau veseli.
6. Tulburarea personalitatii de tip anancast (prevalenta tulburarii pare deosebit de inalta, fiind estimata la 1% din populatia generala si 6-7% din pacientii centrelor de sanatate mintala; tulburarea este mai frecvanta la barbati, rata pe sexe fiind de 2/1; evolutia tulburarii este fluctuanta, in functie de factorii ambiantei, totusi, varsta aduce o accentuare a trasaturilor obsesionale).
Trasaturi psihologice si psihopatologice:
– inalta valorizare a regulilor, reglementarilor, ordinelor;
– perfectionism extrem;
– constiinciosi, militanti ai lucrului „bine facut”;
– intoleranti fata de compromis si coruptie.
7. Tulburarea de personalitate de tip anxios (evitant) (prevalenta tulburarii este de aproximativ 0.5 – 1% din populatia generala si de 10% din populatia centrelor de sanatate mintala; evolutia tulburarii este continua si ondulanta, fiind semnificativ influentata de situatii psihotraumatizante si frustrante).
Se caracterizeaza prin inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa.
Trasaturi psihologice si psihopatologice:
– sociofobie cu evitarea activitatii profesionale ce implica relatii interpersonale;
– prudenta excesiva si rigoare in orice relationare;
– teama de a fi ridiculizat, criticat sau umilit in public.
Stari afective: anxietate, tensiune psihica, depresie.
Lavinia Popescu
Psiholog
