Diabetul zaharat necontrolat este o afecţiune cronică, tăcută, care evoluează şi care duce la numeroase complicaţii, inclusiv de ordin digestiv. Unele cercetări sugerează că 75% dintre persoanele care vizitează clinicile de diabet au raportat simptome gastrointestinale semnificative.
Diabetul zaharat reprezintă cea mai frecventă cauză de neuropatie autonomă sau vegetativă care conferă un tablou complex, chiar sever, care agravează prognosticul bolii de bază. Se ştie că diabetul reprezintă o afecţiune care, în timp, evoluează, astfel încât vor fi afectate pe rând diverse organe. Aparatul gastrointestinal poate fi afectat de neuropatia diabetică autonomă, în întregime, de la esofag până la colon, apărând diverse simptome în contextul unor afecţiuni.
Gastropareza diabetică
Cea mai frecventă afecţiune care apare, în timp, în diabetul zaharat, secundară neuropatiei diabetice autonome este gastropareza diabetică. Motivul apariţiei gastroparezei diabetice nu este pe deplin cunoscut, dar se presupune că, în timp, nervul vag este afectat. Însă pot fi implicaţi şi alţi factori precum:
- disfuncţia sistemului nervos simpatic;
- alterarea contractilităţii musculaturii netede;
- hiperglicemia.
În urma acestui mecanism, într-o primă fază se remarcă o insuficientă deschidere a pilorului (orificiul inferior al stomacului), trecerea alimentelor devine tot mai dificilă, cu reducerea, chiar absenţa peristalticii stomacului (mişcare de contracţie, urmată de o relaxare periodică a musculaturii stomacului şi intestinului).
Gastropareza diabetică, manifestări şi diagnostic
Ca atare, la pacientul cu diabet zaharat evacuarea gastrică poate fi normală, accelerată sau încetinită. Bolul alimentar care stagnează în stomac mai mult timp poate duce la apariţia de greţuri, vărsături progresive, balonare, lipsa poftei de mâncare până la anorexie, saţietate precoce, dureri abdominale, pirozis (senzaţie de arsură în gât şi piept), predispoziţie la hipoglicemie, din cauza întârzierii golirii gastrice – a stomacului. Diagnosticul este confirmat prin examene paraclinice – radiologice, gastroscopice, radioizotopice. Examenul endoscopic este obligatoriu în cazurile avansate, severe, pentru diferenţierea de stenozele pilorice organice. De asemenea, persoanele cu diabet zaharat se pot confrunta şi cu diaree diabetică sau constipaţie.
Diareea diabetică
Cauzele diareii diabetice pot fi:
- motilitate intestinală accelerată
- reducerea absorbţiei de lichide
- dezechilibrul microflorei intestinale
- gastropareza diabetică
Diareea se manifestă în special noaptea, poate prezenta remisiuni şi recurenţe. Pot apărea zgomotele intestinale şi disconfortul abdominal. Simptomele variază de la câteva ore până la câteva zile, apoi se remit, pot apărea perioade de tranzit normal sau constipaţie.
Investigaţiile paraclinice trebuie să excludă alte cauze de diaree precum:
- insuficienţa pancreatică
- boala celiacă
- neoplaziile
Constipaţia
Poate fi prezentă în special când sunt afectaţi nervii parasimpatici. Poate alterna cu diareea. Clisma baritată poate evidenţia aspectul de megacolon sau colon elongat.
Dischineziile esofagiene
Sunt asimptomatice sau, din contră, pot duce la disfagie (dificultate la înghiţire), pirozis (arsuri retrosternale), dureri retrosternale, ulceraţii esofagiene. Diagnosticul evaluează activitatea contractilă a esofagului. Disfagia este simptomul dominant. Diagnosticul diferenţial trebuie efectuat pentru a elimina riscul unor afecţiuni maligne.
