Pe măsură ce se schimbă anotimpurile și vremea, este posibil să observați o scădere a dispoziției și a energiei. Aceste schimbări afectează unele persoane și poartă denumirea de tulburare afectivă sezonieră, o formă de depresie majoră ce urmează un tipar sezonier. Aceasta se manifestă adesea prin sentimente persistente de tristețe, retragere din activitățile sociale și oboseală. În mod obișnuit, aceste simptome persistă pentru un interval de trei până la patru luni.
Simptome emoționale, comportamentale și fizice
Cele mai frecvente simptome emoționale pe care le dă tulburarea afectivă sezonieră sunt:
- tristețe persistentă;
- anxietate;
- pesimism;
- iritabilitate;
- disperare sau inutilitate;
- frustrare;
- neliniște;
- vinovăție.
În tulburarea afectivă sezonieră, pot apărea și simptome comportamentale, precum:
- pierderea interesului pentru anumite activități sau hobby-uri;
- retragerea din activitățile sociale;
- uitarea frecventă a informațiilor importante;
- dificultăți de concentrare;
- dificultăți în luarea deciziilor;
- consumul de substanțe nocive;
- gânduri de automutilare și sinucidere.
Însă, depresia sezonieră afectează mai mult decât starea de spirit. În multe cazuri pot apărea și unele simptome fizice, precum:
- dureri de cap;
- dureri de corp generalizate;
- dureri articulare;
- modificări ale apetitului și ale somnului;
- probleme digestive.
Tulburarea afectivă sezonieră de vară, simptome
Persoanele care se confruntă cu depresia de vară dezvoltă simptome în timpul primăverii sau al verii, când vremea este mai caldă și zilele sunt mai lungi. Simptomele tind să se rezolve atunci când vine toamna.
Obiceiurile alimentare: Poate apărea o pierdere a poftei de mâncare, ceea ce duce la consumul mic de alimente pe parcursul zilei. Ca urmare, apar și pierderile în greutate, anxietatea, agitația și iritabilitatea.
Tiparele de somn: Persoanele cu tulburare afectivă sezonieră de vară dorm mai puțin și pot avea insomnie. Lipsa somnului poate provoca, de asemenea, simptome ulterioare, cum ar fi neliniștea, irascibilitatea și lipsa de concentrare.
Unii cercetători afirmă că persoanele cu depresie de vară au niveluri mai scăzute de melatonină – un hormon pe care corpul îl eliberează atunci când este întuneric pentru a induce somnul și a regla ritmul circadian. Nivelurile scăzute de melatonină combinate cu orele mai lungi de lumină pot perturba somnul și provoca simptome depresive. Însă, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine legătura dintre melatonină și depresia de vară.
Când este cazul să mergeți la medic?
Dacă vă confruntați cu simptome de tulburare afectivă sezonieră și acestea persistă mai mult de două săptămâni fără a se ameliora, este recomandabil să vă adresați unui medic. Acesta poate evalua simptomele, efectua testele necesare și poate identifica orice cauză care contribuie la depresie.
Este esențial să luați în considerare faptul că problemele de sănătate subiacente, cum ar fi hipotiroidismul, hipoglicemia sau alte tulburări depresive, ar putea să vă declanșeze simptomele. Prin urmare, este recomandat ca medicul să efectueze teste amănunțite pentru a identifica cauza exactă înainte de a iniția tratamentul.
Este important de reținut că sentimentele ocazionale de tristețe sunt normale, dar dacă acestea încep să vă afecteze viața de zi cu zi și să vă înrăutățească sănătatea mintală, este esențial să căutați sprijin medical. Din fericire, cu un tratament adecvat, inclusiv terapie și medicamente, persoanele cu tulburare afectivă sezonieră observă adesea îmbunătățiri semnificative.
