Afectiune caracterizata printr-un numar de plachete sangvine sub nivelul normal, care este cuprins intre 150000 si 450 000 pe milimetru cub.
Trombopenie, cauze
Cauzele trombopeniei pot fi grupate in 3 categorii.
Tulburarile producerii de plachete pot fi consecutive unei anomalii congenitale (sindromul Fanconi), unei carente in vitamina B12 sau in acid folic, unei aplazii (distrugere a maduvei osoase de catre radiatii, prin infectii ca tuberculoza sau hepatita virala sau prin absorbtia unor toxice variate, intre care alcoolul), unei infiltrari a maduvei osoase cu o leucemie sau un alt cancer, in sfarsit o mielofibroza (transformare fibroasa a maduvei).
Distrugerea excesiva a plachetelor poate fi de origine neimuna, ca in coagularile intravasculare diseminate (formarea de microcheaguri constituite din fibrina si din plachete) si la purtatorii unei proteze cardiace care provoaca o agresiune mecanica asupra celulelor sangvine, fie de origine autoimuna: producerea de anticorpi antiplachetari in cursul unei purpure trombocitopenice idiopatice sau al unor sindroame limfoproliferative, si, de asemenea, la purtatorii de HIV (virusul SIDA), la ingestia anumitor medicamente.
Tulburarile de distributie a plachetelor survin ca urmare a unei sechestrari a acestora in splina in cursul unui hipersplenism.
Trombopenie, simptome si tratament
In formele cele mai severe, se observa hemoragii ale pielii si ale mucoaselor traducandu-se prin pete rosii-violacee (petesii) sau echimoze, uneori prin sangerari ale nasului, mai rar prin sangerari digestive sau cerebrale. Tratamentul trombopeniilor depinde de cauza lor.
