Infecția cu papilomavirusul uman (HPV, human papillomavirus) se consideră a fi, din punct de vedere epidemiologic, cea mai frecventă infecție virală cu transmitere sexuală la nivel mondial. O infecție cu HPV este principala cauză a cancerului de col uterin în rândul femeilor, respectiv una dintre principalele cauze de cancer anal și penian în rândul bărbaților. Dincolo de riscul de cancer, o infecție cu HPV poate duce și la manifestări cutanate de tipul verucilor (negilor), care se prezintă sub formă de excrescențe apărute la nivelul gâtului, palmelor, mâinilor, tălpilor, dar și altor zone de piele. Aproape toate cazurile de infecție cu HPV duc la apariția acestor veruci.
Conform datelor epidemiologice, aproximativ 80-85% dintre persoanele active sexual dezvoltă o infecție HPV de-a lungul vieții. În cele mai multe cazuri, această infecție este autolimitată și dispare înainte de a provoca simptome, ca urmare a răspunsului sistemului imun. De asemenea, în cele mai multe cazuri este vorba despre infecție cu HPV cu risc scăzut, și nu ridicat. Totuși, la persoanele cu stare imunodepresivă și în prezența anumitor factori declanșatori (fumat, UV, administrarea de anticoncepționale, parteneri multipli), o infecție cu HPV poate evolua și spre cancer. Testarea în cazul suspiciunii de infecție cu HPV este absolut esențială pentru prognostic.
Infecție cu HPV – modalități de transmitere
Principala cale de transmitere în contextul infecției HPV este piele-piele sau piele-mucoasă. În general, o infecție cu HPV se transmite prin contact sexual, dar există situații în care aceasta se poate transmitere și prin căi care nu implică contact sexual.
Folosirea corectă a prezervativul poate reduce riscul de infecție cu HPV, dar nu îl elimină. Cel mai adesea, o infecție cu HPV este transmisă între ambii parteneri care întrețin raporturi sexuale și prin contact intim piele-piele. Transmiterea orizontală a HPV include fomite, degete și gură, contactul cu pielea (altul decât sexual). Fomitele sunt obiecte infectate, cum ar fi hârtia igienică sau prosoapele, folosite de către o persoană care activă o infecție cu HPV. Tulpinile HPV sunt foarte stabile, reușind să supraviețuiască zile întregi pe suprafețe, îmbrăcăminte, echipamentele ginecologice utilizate frecvent și fomite. Multe persoane au infecție cu HPV și nu își dau seama.
O infecție cu HPV poate fi transmisă și vertical, de la mamă la nou-născut, ca urmare a infecției prin lichidul amniotic, placentă și prin contactul cu mucoasa genitală maternă în timpul nașterii. În astfel de cazuri, o infecție cu HPV la nou-născut poate duce la veruci anogenitale, papilomul conjunctival congenital și papilomatoză laringiană juvenilă. Infecția cu papilomavirusul uman ar putea fi transmisă și pe calea apei (consumul de apă după o persoană infectată, îmbăierea în aceeași apă). De asemenea, s-a găsit ADN viral și în piscinele publice, 50% dintre eșantioanele studiate fiind pozitive. Tulpina 16 rămâne infecțioasă timp de 7 zile pe suprafețe umede.
O infecție cu HPV care provoacă veruce cutanată se răspândește prin contactul dintre pielea cu afectare microscopică sau macroscopică (leziuni care reprezintă „porți de intrare”) și contactul cu fomite (obiecte infectate). Apariția negilor la nivelul picioarelor apare în mod obișnuit după folosirea dușurilor în comun și a vestiarelor. De cele mai multe ori, o infecție cu HPV care are risc scăzut se transmite pe cale non-sexuală, iar o infecție HPV cu risc crescut, pe cale sexuală.
Infecție cu HPV – modalități de protecție
Principala modalitate de a preveni o infecție cu HPV o reprezintă vaccinarea anti-HPV. Primul vaccin profilactic pentru HPV a fost lansat în 2006, pentru 4 tulpini HPV (6, 11, 16, 18, tipurile care provoacă 90% dintre cazurile de veruci genitale). În 2007, a fost lansat un vaccin bivalent, care viza doar tipurile 16 și 18. Mai recent, a fost dezvoltat un alt vaccin, din dorința de a reuși să acopere alte cinci tulpini care provoacă o infecție cu HPV: 31, 33, 45, 52 și 58. Acesta își propune să prevină aproximativ 90% din bolile asociate cu o infecție cu HPV. Eficacitatea vaccinurilor este demonstrată prin confirmare clinică și epidemiologică.
Vaccinarea anti-HPV previne cancerul anal, neoplazia intraepitelială cervicală, vulvară și anală, previne apariția verucilor genitale. Vaccinul pentru o infecție cu HPV este cel mai eficient când se administrează înainte ca o persoană să își înceapă viața sexuală, în jurul vârstei de 9-12 ani. De exemplu, băieții și fetele cu vârsta de 11 și 12 ani ar trebui să primească vaccinul anti-HPV. S-a demonstrat faptul că, pentru eficiență maximă, vaccinarea trebuie finalizată până în vârsta de 13 ani. Schema de vaccinare depinde de vârsta la care se administrează vaccinul, specialiștii considerând că, cu cât se administrează mai rapid, cu atât are eficiență mai mare:
- La copiii și adolescenții cu vârsta între 9-14 ani: 2 doze de vaccin (6, 12 luni);
- La adolescenții cu vârsta ≥ 15 ani: 3 doze de vaccin la (0, 2, 6 luni).
Este vital ca o persoană să se vaccineze pentru o infecție cu HPV, întrucât oricine persoană, fie că întreține raporturi sexuale sau nu, fie că este femeia sau bărbat, se poate infecta cu HPV. De asemenea, purtarea prezervativului în timpul contactului sexual poate reduce riscul de infecție, însă nu îl elimină. Igiena riguroasă a mâinilor, limitarea numărului de parteneri, evitarea punerii în comun a obiectelor de uz general ar trebui evitată în cazul în care nu se cunoaște statutul de infecție HPV al partenerului de viață. Nu este absolut nicio rușine ca partenerul să solicite, în virtutea riscului asociat infecții virale, celuilalt partener să se testeze pentru HPV.
Infecție cu HPV – cum să preveniți răspândirea tulpinilor virale
Cunoașterea modalității de transmitere a virusului reprezintă principala modalitate de a preveni și reduce riscul transmiterii acestuia. Principala modalitate de transmitere a tulpinilor virale cu risc crescut este contactul sexual piele-pe-piele piele-mucoase. Dificil este faptul că deseori ar putea dura luni de la infecția inițială până la apariția simptomelor vizibile (veruci, de exemplu). În toată această perioadă, persoana infectată este contagioasă și poate transmite pe cale sexuală virusul, chiar dacă se folosesc mijloace de protecție. Este important ca o persoană care s-a testat și are un rezultat pozitiv, să își anunțe foștii parteneri sexuali (infectați) de acest aspect.
Deseori, metodele de igienă (spălarea pe mâini, dezinfectarea) s-au dovedit ineficiente, întrucât s-au izolat mostre de HPV chiar și de pe echipamente medicale dezinfectate. Alte modalități de a preveni răspândirea sunt:
- vaccinarea anti-HPV, principala și cea mai eficientă modalitate;
- limitarea numărului de parteneri sexuali;
- testarea HPV regulată și testele Babeș-Papanicolau;
- evitarea întreținerii de raporturi sexuale în cazul în care apar leziuni caracteristice infecției;
- evitarea dușurilor făcute la comun și folosirea propriilor prosoape.
