Principala manifestare clinica a bolii coronariene este durerea toracica. Aceasta manifestare este intalnita in multe alte afectiuni si, din acest motiv, pentru diagnosticare trebuie folosite o serie de metode complementare care sa stabileasca in primul rand daca este vorba de boala coronariana sau alta afectiune. In al doilea rand, sa ofere date despre vasele afectate si starea miocardului.
Cea mai uzuala explorare cu care se incepe orice investigare a unui bolnav coronarian este electrocardiograma (EKG).
Care sunt investigatiile necesare?
Exista mai multe modalitati de inregistrare a acesteia si, in functie de ele, putem avea urmatoarele:
- Electrocardiograma de repaus este cea mai accesibila modalitate de inregistrare. Ea stabileste diagnosticul si ofera informatii asupra zonei afectate din miocard. Modificarile care se inregistreaza sunt diferite in angina stabila de cele din sindroamele coronariene acute. Astfel, o simpla privire ajuta medicul sa departajeze din start cele doua categorii de bolnavi. Daca in sindroamele coronariene acute electrocardiograma este intotdeauna modificata in boala coronariana cronica, aceasta poate fi normala, fara a exclude diagnosticul. Pentru bolnavii cu electrocardiograma de repaus normala, se recomanda EKG in durere (daca sunteti in spital si simtiti durere, anuntati personalul pentru a vi se face o EKG), testul de efort (in care EKG este inregistrat in timp ce bolnavul este supus unui efort standardizat si supravegheat) si holterul, adica inregistrarea unei EKG o perioada mai lunga, timp in care bolnavul isi desfasoara activitatea cotidiana;
- Coronarografia este la ora actuala o metoda revolutionara, ce a schimbat radical sansele unui bolnav coronarian. Este o modalitate de diagnostic dar, in acelasi timp, o metoda de tratament, pentru ca vizualizeaza vasul afectat si poate interveni asupra lui, desfundandu-l. De regula, toti bolnavii care au suferit un sindrom coronarian acut, infarct sau angina instabila, ar trebui sa realizeze aceasta explorare, precum si cei la care EKG nu este interpretabila. In ceea ce priveste bolnavii cu angina stabila, indicatia este analizata pentru fiecare caz in parte;
- Ecografia cardiaca ne ajuta in primul rand sa vedem daca se contracta bine cordul. De asemenea, este de folos in cazul bolnavilor cu infarct, evidentiind eventualele complicatii mecanice si zona de infarct (nu se mai contracta ca restul miocardului). La bolnavii cu infarct se utilizeaza si o serie de teste de laborator care informeaza indirect medicul asupra faptului ca s-a produs necroza;
- Scintigrafia, RMN-ul (rezonanta magnetica nucleara), CT-ul (computer tomograf) sunt alte investigatii care pot fi indicate in cazurile selectionate. Acestea nu se folosesc ca examene de rutina.
EKG, EKG de efort si ecografia, recomandate celor cu boala coronariana cronica
In concluzie, orice pacient cu boala coronariana cronica ar trebui sa faca o electrocardiograma, EKG de efort, daca cea de repaus este normala, o ecografie si, eventual, o coronarografie. La pacientii cu sindroame coronariene acute, indicatiile sunt EKG de repaus si, obligatoriu, coronarografie.
Dr. Alina Dellecase,
Medic specialist medicina interna,
Spitalul Clinic „Sf. Maria”, Bucuresti,
Telefon: 0726 003 041
