Ceea ce numim boala arteriala periferica este o afectiune care se poate manifesta la nivelul intregului organism. Ea apare atunci cand, din diverse cauze, arterele se blocheaza sau se ingusteaza si nu mai permit trecerea unui flux sangvin normal catre organe si muschi. Aceasta afectiune se manifesta de cele mai multe ori la nivelul membrelor inferioare.
Anumite obiceiuri precum fumatul, alcoolul, alimentatia nesanatoasa, care duc la un nivel crescut al colesterolului si o tensiune arteriala mare, sunt responsabile de formarea unor placi pe peretii vaselor de sange (arteroscleroza). Aceste placi duc la diminuarea fluxului sangvin si, implicit, a substantelor transportate prin intermediul lui la celule. Astfel, anumite organe primesc o cantitate insuficienta de substante. In aceste conditii, functiile lor se deterioreaza in timp. Boala arteriala periferica este de obicei legata de aparitia arterosclerozei. Uneori, cauza o reprezinta o alta boala, vasculita sau diabetul. De asemenea, se poate vorbi si de o transmitere genetica a bolii.
Tensiune si durere la nivelul gambei, primul simptom
Principalul simptom care ne trimite cu gandul la boala arteriala periferica este o senzatie de tensiune si durere la nivelul gambei, partea interioara a gambei sau fesa, manifestata in timpul unei activitati nu foarte solicitante (mersul pe jos). Durearea inceteaza in perioada de repaus. De obicei, femeile sunt mai predispuse la a dezvolta acest simptom decat barbatii.
La barbati pot aparea disfunctii erectile
Alte simptome sunt diminuarea fortei musculare si a echilibrului, senzatia de raceala si amorteala a membrelor si aparitia unor leziuni la nivelul pielii, care se vindeca cu mare greutate. Atunci cand apar dureri ale membrelor si in repaus, putem spune ca boala s-a agravat. Un alt simptom care apare in cazul barbatilor sunt disfunctiile erectile. In cazurile foarte grave apare gangrena, zone de tesut mort ce se prezinta sub forma unor pete negre la nivelul tegumentului. Cu toate ca exista simptome vizibile, uneori boala poate fi diagnosticata gresit. Poate fi mascata de afectiuni precum diabetul sau artrita.
Cum descoperim boala?
Primul pas in diagnosticarea bolii il reprezinta examenul medical, simptomatologia, impreuna cu studiul istoricului personal. Din momentul in care exista suspiciunea bolii, medicul poate desfasura investigatii amanuntite. Intr-o prima faza se examineaza intensitatea pulsului la nivel inghinal, in spatele genunchiului, la nivelul gleznei si pe fata anterioara a genunchiului. Pentru confirmarea diagnosticului si stabilirea gradului de avansare a bolii medicul poate apela la ecografia Doppler, angiografia prin rezonanta magnetica nucleara si angiografia prin tomografie computerizata. Astfel de investigatii sunt deosebit de folositoare in conditiile in care pacientul este vizat pentru un tratament chirurgical.
Pentru a stabili cauza aparitiei bolii se masoara nivelul colesterolului, tensiunea arteriala si glicemia. Boala arteriala periferica poate fi responsabila de dezvoltarea afectiunilor coronariene, atac de cord sau accident vascular cerebral (AVC).
Exista tratament?
Principala masura care trebuie adoptata este schimbarea stilului de viata, care sa ajute echilibrarea valorilor colesterolului si glicemiei. In stadiile incipiente ale bolii, procesul de formare a placilor pe peretii vaselor de sange este reversibil. In anumite cazuri se poate apela si la tratamente medicamentoase care ajuta in lupta cu colesterolul si incetinesc avansarea arterosclerozei. Tot prin medicatie se pot tine sub control boli precum diabetul sau hipertensiunea arteriala, ambele putand accelera evolutia bolii.
Calmante, tratamente anticoagulante sau chirurgicale
In cazul in care durerile aparute in timpul activitatilor fizice se agraveaza, medicul poate prescrie calmante. In cazurile avansate ale bolii se apeleaza uneori la tratamente anticoagulante ce au rol in prevenirea formarii cheagurilor de sange. Varianta chirurgicala de tratament este bypassul chirurgical si este folosita doar in cazurile grave ale bolii, in care exista riscul pierderii unui membru. Procedura presupune redirectionarea sangelui din zona afectata printr-o grefa de vena sau artera ce poate fi naturala sau artificiala.
Text: Irina Chelarescu
Consultant: Dr. Mirabela Saftoiu,
Medic medicina de familie
