Când vine vorba despre colonoscopie, frica, ruşinea şi necesitatea se împletesc într-un trinom indestructibil. În faţa unei astfel de proceduri, pacienţii se pot confrunta cu jenă, anxietate, disconfort fizic şi emoţional. Dar colonoscopia este considerată o metodă de referinţă în diagnosticarea afecţiunilor colonice şi tratatea unor anumite patologii.
În România sunt depistate anual peste 11.000 de cazuri de cancer colorectal. Aproximativ 6.000 de pacienţi mor în fiecare an din cauza depistării tardive a acestei patologii. Statisticile alarmante sunt o dovadă incontestabilă a faptului că starea firească de flatulenţă din timpul colonoscopiei este o neplăcere infimă în comparaţie cu afecţiunile nedescoperite care pot afecta colonul.
Ce presupune o colonoscopie
Colonoscopia este o investigaţie ce are ca scop examinarea în întregime a colonului şi a ultimei părţi a intestinului subţire. Ea se efectuează cu ajutorul unui tub flexibil care are la capăt o cameră video şi o sursă de lumină. Pentru colonoscopie sunt alocate 40-50 de minute, dar procedura în sine durează aproximativ 15-20 minute. Înainte de efectuarea colonosopiei, pacientul va consuma substanţe purgative pentru golierea colonul. Procedura poate fi decontată de Casa de Asigurări de Sănatate dacă este efectuată pe baza unei trimiteri emise de către un medic specialist în gastroenterologie.
Colonoscopie cu sau fără anestezie?
În general, colonoscopia poate fi tolerată fără anestezie. Există, în schimb, anumite categorii de pacienţi care solicită sau au nevoie de sedare. Acestea sunt persoane foarte slabe, anxioase, cu sindrom de intestin iritabil, cele cu operaţii multiple la nivelul abdomenului care au condus la formarea bridelor aderenţiale. Manevrele endoscopice făra sedare prezintă avantajul recuperării rapide a pacientului şi al siguranţei crescute pentru acesta în timpul şi după manevra endoscopică.
Cum ne recuperăm după colonoscopie
Dacă procedura s-a realizat fără sedare, nu este necesară o atenţie sporită. Pacientul poate părăsi cabinetul în siguranţă, făra a avea nevoie de însoţitor. În schimb, dacă a optat pentru sedare, pacientul va rămâne pentru recuperare aproximativ 30-60 minute şi va putea părăsi instituţia doar însoţit, cu menţiunea că nu are voie să conducă sau să semneze acte importante în următoarele 24 de ore.
Când este necesară o colonoscopie
Este necesară efectuarea unei colonoscopii începand cu vârsta de 45-50 de ani. Dacă nu se găsesc leziuni, se recomandă reevaluarea o dată la 10 ani. În schimb, dacă la o primă colonoscopie se găsesc anumite leziuni, medicul curant va decide periodicitatea investigaţiei. Persoanele care au rude de gradul I cu cancer colorectal, prezintă risc crescut de a face această boală. Este indicată efectuarea unei colonoscopii la o vârstă cu aproximativ 10 ani mai mică decât vârsta de diagnosoticare a descendentului. Investigaţia este recomandată şi dacă pacientul prezintă: constipaţie cronică sau recent instalată care nu cedează la tratament, diaree persistentă, alternanţă diaree-constipaţie, prezenţa sângelui în scaun, scăderea în greutate, anemie feriprivă sau tumori depistate la tuşeul rectal.
Colonoscopia, rol terapeutic
În timpul unei colonoscopii se pot realiza urmatoarele proceduri: prelevare de biopsii (polipi sau tumori) în cazul în care se găsesc modificări la nivelul mucoasei colonice, polipectomii, hemostaza endoscopică, ligatura endoscopică a hemoroizilor, hemostază endoscopică sau montarea unor stenturi la nivelul formaţiunilor tumorale avansate.
Colonoscopie, riscuri şi contraindicaţii
Există câteva complicaţii care se întâmplă rar, dar despre care este bine să ştim. Cele mai importante sunt perforaţia colonului, hemoragia, efectele adverse ale sedării şi septicemia. Deşi este o procedură simplă şi sigură, există contraindicaţii de care trebuie să se ţină cont înainte de efectuarea unei colonoscopii: inflamaţia diverticulilor colonici, suspiciune de perforaţie de colon, puseu acut de colită ulcerativă, infarct miocardic acut recent sau accident vascular cerebral recent, anevrism mare de aortă abdominală, semestrul al doilea de sarcină, o intervenţie chirurgicală abdominală recentă sau situaţiile în care medicul consideră că riscurile unei investigaţii invazive depăşesc beneficiile unei colonoscopii.
