Testosteronul este principalul hormon androgen la mamifere, cu roluri esențiale atât în reglarea funcției reproductive și sexuale, cât și în menținerea echilibrului sistemic prin acțiuni specifice asupra aparatului cardiovascular, metabolismului energetic și macronutrienților (proteic, lipidic și glucidic), compoziției corporale, dispoziției și funcției cognitive. Testosteronul la bărbați este produs predominant de celulele Leydig testiculare sub acțiunea LH-ului (hormon luteinizant), în timp ce testosteronul la femei este secretat în cantități mult mai mici de ovare și de glandele suprarenale. În organism, concentrația de testosteron fluctuează în limitele unor valori normale.
Metabolizarea testosteronului implică conversia acestuia în dihidrotestosteron (DHT), care are loc sub acțiunea 5α-reductazei. DHT este un metabolit mult mai potent, în principal în ceea ce privește afinitatea pentru receptorii androgenici. De asemenea, sub acțiunea enzimei aromataza testosteronul este convertit în estradiol – proces relevant din punct de vedere fiziopatologic mai ales în contexte precum ginecomastia sau hiperestrogenismul secundar. Testosteronul la bărbați joacă roluri importante, însă și testosteronul la femei are funcții vitale. Concentrația plasmatică de testosteron are variații circadiene – maxime dimineața, dar se diminuează spre seară.
Ce este și ce rol are testosteronul?
Testosteronul este un steroid androgen derivat din colesterol, sintetizat printr-o serie de reacții chimice foarte complexe. Odată sintetizat, hormonul traversează membrana celulară (difuziune pasivă) acționând prin legarea de receptorul androgen (AR), factor de transcripție nucleară care reglează expresia genelor androgen-dependente. Funcțiile testosteronului se extind asupra mai multor sisteme, nu doar asupra sistemului reproducător:
- reglează și susține spermatogeneza (formarea spermatozoizilor) și dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (pilozitatea, îngroșarea vocii, dezvoltarea organelor sexuale);
- susține creșterea masei musculare și a densității minerale osoase;
- stimulează eritropoieza;
- are influențe asupra libidoului, dispoziției, agresivității;
- modulează sensibilitatea la insulină, profilul lipidic, compoziția corporală (raportul specific dintre grăsime și masă musculară, spre exemplu).
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante funcții îndeplinite de testosteron.
Testosteron la bărbați – roluri
La bărbatul adult, testosteronul joacă un rol important în menținerea funcției sexuale, fertilității și integrității somatice. Spre exemplu, concentrațiile crescute în perioada pubertății au rolul de a iniția și de a menține, ulterior, caracterele sexuale secundare – pilozitatea facială și corporală, îngroșarea vocii, dezvoltarea masei musculare și osoase. În limitele unor valori normale, acest hormon reglează libidoul (apetitul sexual) și funcția erectilă, stimulează spermatogeneza, crește masa musculară (prin stimularea sintezei proteinelor), densitatea minerală osoasă (acționând în sensul inhibării resorbției osoase) și stimulează eritropoieza medulară.
Testosteron la femei – roluri
Concentrația de testosteron la femei este semnificativ mai mică decât la bărbați. Însă, hormonul îndeplinește în continuare roluri fiziologice importante. Spre exemplu, contribuie la menținerea libidoului și a stării generale de bine, participă la reglarea compoziției corporale (chiar dacă are efecte anabolice mai modeste decât la bărbați), contribuie la menținerea integrității masei atât osoase, cât și musculare. Indirect, testosteronul la femei joacă un rol și în foliculogeneză (adică procesul de formare a foliculilor ovarieni în perioada intrauterină) și sinteza de estrogeni, prin conversie în estradiol, sub acțiunea aromatazei. DHT-ul nu poate fi convertit, însă, în estradiol.
Testosteron – valori normale la bărbați și femei
Ca orice alt hormon, și concentrația de testosteron variază în limitele unor valori normale. Este foarte important de reținut, totuși, că valorile testosteronului total și liber diferă în funcție atât de sex, cât și de vârstă și chiar metoda de dozare (RIA, ELISA, chemiluminescență). Standardul de aur în identificarea cât mai precisă a intervalului de valori normale este LC-MS/MS – adică cromatografia lichidă ca sistem de separare și spectrometria de masă ca sistem de detectare.
Valori normale testosteron la bărbați
Testosteronul total
- bărbați adulți: 300-1000 ng/dL (10,4-34,7 nmol/L).
Testosteronul liber
- bărbați adulți: 5-25 ng/dL (174-870 pmol/L).
Valorile sub 300 ng/dL pot indica hipogonadism, dar diagnosticul se bazează pe dozări repetate în context clinic sugestiv și pe dozarea testosteronului liber, mai relevant biologic în prezența SHBG (globulina de legare a hormonilor sexuali) crescut.
Valori normale testosteron la femei
Testosteronul total
- femei adulte: 15-70 ng/dL (0,5-2,4 nmol/L).
Testosteronul liber
- femei adulte: 0,3-2,0 ng/dL (10-70 pmol/L).
Valorile crescute de testosteron la femei impun investigații suplimentare pentru posibile cauze precum hiperplazia adrenală, tumori secretoare de androgeni, sindromul ovarelor polichistice.
Afecțiuni asociate cu deficitul de testosteron la bărbați și femei
Abaterile în afara intervalului de valori normale, în sensul scăderii, indică o stare patologică ce poate avea cauze variabile. Bineînțeles, deficitul de testosteron la bărbați are implicații cu mult mai severe decât deficitul de testosteron la femei. O astfel de stare se numește „hipogonadism” și poate avea drept cauze:
- hipogonadism primar (hipergonadotrofic): insuficiență testiculară (sindrom Klinefelter, orhite, chimioterapie, iradiere);
- hipogonadism secundar (hipogonadotrofic): afectare hipotalamo-hipofizară (adenom hipofizar, traumatisme, boli infiltrative);
Abaterile de la intervalul de valori normale, în sensul scăderii, se manifestă la bărbați prin:
- scăderea libidoului și disfuncție erectilă;
- pierdere de masă musculară și forță fizică;
- tulburări de dispoziție, fatigabilitate, depresie;
- osteopenie sau osteoporoză;
- infertilitate (prin afectarea spermatogenezei, mai ales în foram hipogonadotropă).
Deficitul de testosteron la femei, pe de altă parte, nu are implicații extinse. Drept urmare, acest hormon este mult mai rar investigat în rândul populației feminine. Însă, scăderea concentrației de testosteron sub valori normale poate avea drept urmare scăderea libidoului, oboseala cronică și scăderea stării de bine, diminuarea masei musculare și a densității osoase. În cazul femeilor, aceste efecte sunt foarte reduse, însă în cazul bărbaților cu deficit de testosteron sunt mult mai evidente și mai pronunțate.
Afecțiuni asociate cu excesul de testosteron la bărbați și femei
Pe de altă parte, excesul de testosteron la femei are repercursiuni mai evidente decât excesul în rândul bărbaților. Excesul androgenic la bărbați poate fi exogen (administrare iatrogenică drept terapie de substituție, abuz de steroizi anabolizanți) sau endogen (tumori adrenale/testiculare, care sunt rare). Creșterile concentrației de testosteron la bărbați peste limitele de valori normale se manifestă prin:
- eritrocitoză, acnee, alopecie androgenică;
- ginecomastie (prin aromatizarea în estradiol);
- infertilitate secundară.
La femei, creșterile testosteronului peste valori normale (hiperandorgenismul) este frecvent de natură:
- ovariană (sindromul ovarelor polichistice; cea mai frecventă cauză);
- suprarenaliană (hiperplazie adrenală congenitală, tumori);
- iatrogenă (administrare exogenă de testosteron sau steroizi).
Manifestările clinice ale creșterii valorilor de testosteron la femei includ:
- hirsutismul, alopecia frontală care urmează un model tipic masculin;
- acneea rezistentă la tratament;
- menstruațiile neregulate sau amenoreea;
- infertilitatea.
Deficitul de testosteron la bărbați are simptome evidente, dar nu și la femei. La polul opus, se observă că excesul de testosteron la bărbați nu are simptome neapărat evidente, pe când acestea sunt mult mai pronunțate în rândul femeilor.
Tratamentul cu testosteron – indicații, cum se desfășoară
Terapia de substituție cu testosteron este indicată în contextul hipogonadismului confirmat atât clinic, cât și biochimic, în special în rândul bărbaților. Terapia este esențială pentru a restabili funcțiile androgen-dependente. Indicațiile absolute ale terapiei cu testosteron sunt:
- hipogonadismul hipogonadotrop (sindrom Kallmann, leziuni hipotalamice/hipofizare);
- hipogonadismul primar (sindrom Klinefelter, orhite post-oreion).
Indicațiile relative, care ridică oarecum controverse, sunt:
- deficitul parțial de testosteron la bărbatul vârstnic (andropauza);
- tulburări de dispoziție și lipsa energiei, forței musculare, în absența unor cauze psihiatrice.
Există mai multe forme de administrare ale tratamentului, cele mai obișnuite alternative fiind:
- injectabilă: testosteron enantat/cipionat (IM, la 2-4 săptămâni), undecanoat de testosteron, cu eliberare prelungită (10-12 săptămâni);
- transdermică: geluri (1-2%) aplicate zilnic pe piele (absorbție constantă, fără risc de creșteri bruște);
- orală: rar utilizată (testosteronul undecanoat), cu eficiență variabilă;
- implanturi subcutanate (pelete): cu eliberare susținută de-a lungul a 3-6 luni.
De-a lungul tratamentului, pacientul necesită monitorizare continuă. Există contraindicații – de exemplu cancerul de prostată, policitemia severă – care trebuie avute în vedere, precum și risc de posibile efecte adverse (acnee, seboree, ginecomastie, tulburări de somn – agravarea apneei în somn –, chiar și un risc de inhibare a spermatogenezei).
Foto: shutterstock.com
