Stresul face parte, invariabil, din viaţa fiecăruia dintre noi. Perioadele prelungite de stres pot avea consecinţe serioase în ceea ce priveşte sănătatea, crescând riscul bolilor cardiovasculare, depresiei şi punându-şi amprenta şi asupra aspectului exterior.
Când suntem stresaţi, organismul îşi „porneşte” mecanismul de apărare şi eliberează hormonii de stres, printre care şi adrenalina. Astfel, se declanşează o reacţie inflamatorie masivă manifestată prin noi pusee ale bolilor cutanate inflamatorii. Totodată, statusul psihologic negativ activează terminaţiile nervoase de la nivelul pielii, ducând la obiceiuri nesănătoase (scărpinat excesiv, muşcarea buzelor, stoarcerea agresivă a coşurilor, smulgerea compulsivă a părului/sprâncenelor). În plus, stresul scade temporar imunitatea, favorizând reactivările infecţiei herpetice şi declanşarea zonei zoster.
Acneea
Studii recente corelează din ce în ce mai mult stresul cu declanşarea şi evoluţia acneei. Spre exemplu, când o persoană este stresată, organismul eliberează anumiţi hormoni, inclusiv cortizol, care creşte producţia de sebum şi care, implicit, va astupa porii, favorizând apariţia coşurilor.
Rozaceea
Principalele manifestări ale rozaceei sunt roşeaţa cutanată tranzitorie sau persistentă, care poate fi însoţită de iritaţii şi chiar de apariţia unor leziuni inflamatorii asemănătoare acneei. Supusă unei perioade de stres, circulaţia sangvină este crescută şi contribuie la declanşarea simptomatologiei vasculare.
Dermatitele
Dermatita atopică, mai des întâlnită în rândul copiilor, este strâns corelată cu stresul fizic – contactul cu detergenţi, cosmetice sau materiale iritante, precum şi cu cel psihic (răceli, pusee de creştere sau alte perioade solicitante), pacienţii afectaţi de această patologie având un nivel al anxietăţii ridicat (emotivitate crescută). Tot prin mecanism proinflamator apar şi puseele de dermatită seboreică în cazul unei perioade stresante, agravând mătreaţa şi pruritul de la nivelul scalpului şi feţei.
Urticaria
Suprasolicitarea fizică sau psihică declanşează o creştere a nivelului histaminei eliberate, astfel ne putem confrunta cu mâncărimi ale pielii şi urticarie – pete roşii, cutanate, migratorii, extrem de pruriginoase.
Căderea părului
Stresul cronic poate afecta şi ciclul normal de creştere a părului, făcându-l să cadă în exces (telogen effluvium), sau să cauzeze un dezechilibru hormonal la nivelul scalpului (alopcie androgenetică) şi chiar să contribuie la albirea prematură.
Căderea părului, 22 de vinovaţi
Alte probleme
Toate bolile autoimune ale pielii (psoriazis, vitiligo, lupus eritematos) pot fi declanşate şi întreţinute de stres, cea mai cunoscută problemă cutanată asociată stresului fiind psoriazisul – cu o medie de 50% din cazuri, impactând inclusiv răspunsul pacientului la tratament.
Sfatul specialistului
Consultul dermatologic este foarte important pentru un diagnostic corect şi stabilirea unei scheme de tratament personalizate. Afecţiunile corelate cu stresul pot fi tratate cu medicamente care să amelioreze simptomele şi să le facă mai uşor de suportat: antihistaminice, emoliente şi dermatocorticoizi topici pentru a limita propagarea inflamaţiei şi a pruritului. Din păcate, bolile dermatologice pot, la rândul lor, să fie cauzatoare de stres ca urmare a impactului pe care îl au (personal, social şi profesional), cauzând un cerc vicios.
Un impact major benefic în reducerea simptomelor şi rărirea episoadelor de boală îl au odihna, metodele de relaxare (activităţi recreaţionale, exerciţii fizice) şi suportul psihologic avizat.
