6 din 10 persoane se declara stresate in mod constant, conform unui studiu tematic realizat in Europa. Mai mult, la nivelul segmentului de varsta 35-45 de ani, considerat unul de stabilitate, aceste valori cresc la 8 din 10 persoane.
Este mai mult decat clar ca stresul a devenit o prezenta permanentizata in societatea moderna. Despre aceasta situatie, dar si despre cum ne afecteaza stresul sanatatea, ne-a vorbit Gáspár György, psiholog clinician, psihoterapeut relational, presedintele Asociatiei Multiculturale de Psihologie si Psihoterapie. Ne-a explicat ce anume este stresul si cum il putem recunoaste si combate.
Farmacia Ta: Stresul este un termen omniprezent in vietile noastre. Auzim vorbindu-se despre stres peste tot. Totusi, ce este, de fapt, stresul?
Gáspár György: Stresul este un cumul de factori interni sau externi sub presiunea carora starea psihologica a unei persoane se destabilizeaza. Exista asa-numitul „eustres”, care promoveaza o functionare optima, cum este o anxietate medie inainte de un examen, care ne reaminteste de nevoia de pregatire, crescandu-ne astfel nivelul de performanta. Dar exista si o alta fata a acestei presiuni, numita „distres”, care are un impact negativ asupra starii noastre de bine si saboteaza adesea activarea noastra comportamentala.
Cand devine stresul nociv?
Atunci cand nivelul de cortizol (hormonul stresului) creste foarte mult, ca forma de raspuns la greutatile reale sau imaginate ale vietii, se produc dezechilibre in ceea ce priveste mixul de hormoni din creier. Fiecare persoana are trei sisteme majore de reglare emotionala, care au functia de-a asigura echilibrul nostru zilnic. Unul dintre acestea este „sistemul de identificare de pericole si autoprotectie” – rolul acestuia este de a identifica cat mai repede pericolul si de a ne activa emotiile de supravietuire precum anxietatea, furia, dezgustul. Acest sistem este responsabil si pentru reactiile automate de genul lupta-fuga-inghet, ce se pot activa chiar si atunci cand cei dragi noua se afla in pericol. In fapt, mecanismul care actioneaza in mod particular prin intermediul amigdalei (sistemul de alarma al creierului) are functia de a asigura supravietuirea noastra ca specie.
Problema apare atunci cand ne confruntam cu evenimente mai putin placute, manifestate acut sau cronic, precum certurile continue, pierderile, schimbarile rapide, situatiile de criza, traumele etc. Ele activeaza excesiv secretia de cortizol, reducand astfel nivelul de dopamine si endorfine, alti hormoni necesari pentru stabilitatea noastra psihosociala. Dopamina este corelata cu sistemul emotional de „stabilire a obiectivelor si identificarea de resurse”, iar endorfinele, cu cel de „multumire si autolinistire”. Din pacate, aceste doua sisteme sunt subfunctionale atunci cand pericolul este iminent si creierul produce in mod excesiv cortizol. Astfel, fiind mereu in alerta si cu garda sus, ne epuizam biologic si psihic si nici nu avem alte surse de echilibrare naturala a creierului.
Simptome fizice ale stresului: dureri de cap; oboseala cronica; indigestie; palpitatii; dificultati respiratorii; stare de greata; iritatii ale pielii; transpiratie excesiva; predispozitie la alergii; constipatie sau diaree; crestere sau scadere rapida in greutate; raceli frecvente.
Dar cum putem cuantifica nivelul stresului?
Cel mai bun indicator este acela in care observam o retragere din activitatile care ne faceau placere, atunci cand functionam pe modul de pilot automat sau traim o perioada ambivalenta de agitatie si gol interior. Dar extrem de usor de identificat sunt si dificultatile de concentrare a atentiei, de reactualizare sau de procesare a informatiilor. La nivel relational, impactul stresului este vizibil prin cresterea nivelului de reactivitate la disconfort si implicarea in doua tipare comportamentale specifice: rigiditatea cognitiva si haosul emotional. Prima manifestare include o serie de comportamente definite de impunerea unor limite fortate, pe cand cea de-a doua este usor de recunoscut in urma amenintarilor, acuzelor si criticilor.
Stresul este mentionat drept factor de risc pentru o gama larga de afectiuni. Cum anume ne afecteaza sanatatea?
Mintea umana poate fi coplesita de diferitele experiente de viata care, pentru o anumita perioada de timp, altereaza sanatatea noastra psihica si functionarea neuronala. Atunci cand impactul negativ al unei intamplari dureaza o perioada mai lunga si ranile psihologice cauzate persista fara o vindecare corespunzatoare, atunci starea psihica se extinde si asupra starii fiziologice.
Secretia de cortizol care se produce pe termen scurt pentru a pregati organismul sa lupte in situatii de stres este, asa cum am specificat, un raspuns necesar si important pentru mobilizarea fiziologica si neuronala. Insa, daca acest mecanism chimic ramane activ pentru o perioada mai lunga de timp, devine toxic pentru sistemul nostru nervos, determinand dezechilibre si la nivelul altor sisteme de functionare fiziologica.
Ce boli frecvente pot aparea pe fondul stresului?
Dezechilibrele afective, de genul depresiei si anxietatilor, afectiunile cardiovasculare, cele digestive, endocrine si senzoriale se numara printre cele mai obisnuite efecte pe care le resimte omul din cauza stresului de zi cu zi.
Cum putem face fata stresului? Care sunt cele mai eficiente metode?
Clinicienii din intreaga lume sunt inca in cautarea leacului potrivit atat prin tratament medicamentos, cat si prin psihoterapie. Una dintre cele mai revolutionare forme de tratament descoperite in ultima vreme este „Programul de Reducere a Stresului Bazat pe Mindfulness” (MBSR), dezvoltat in cadrul UCLA de dr. Jon Kabat-Zinn.
In ce consta acesta?
Este vorba despre un program terapeutic foarte bine sustinut stiintific. S-a dovedit ca, dupa o implementare de opt saptamani a acestuia, pot aparea primele semne de imbunatatire a starii de sanatate. Acest program le ofera participantilor posibilitatea de a-si dezvolta noi abilitati de management cognitiv si emotional, despre care se stie ca pot modifica inclusiv diferite conexiuni ale creierului, cu ajutorul atentiei constiente. Starea de prezenta constienta care se practica prin dezvoltarea unor noi deprinderi de concentrare a atentiei functioneaza precum o forma de igienizare zilnica a creierului.
Mai exact, asa cum ne spalam zilnic pe dinti, tot asa avem nevoie de o rutina prin care sa ne curatam mintea si creierul de toate reziduurile psihologice acumulate peste zi. Tehnicile de cultivare a starii de prezenta constienta, numita si mindfulness, au beneficiul urias de a nu manifesta niciun efect secundar. Odata insusite, acestea pot duce nu doar la reducerea stresului, ci si la atingerea potentialului personal in viata.
Studiile recente din neurobiologia interpersonala ne arata ca experientele de stres extrem neprocesate corespunzator pot fi transmise genetic de la o generatie la alta.
Natalia Talmacec
