Ceea ce simtim poate influenta felul in care arata pielea, fiind valabila si conexiunea inversa: felul in care se prezinta pielea ne poate influenta increderea in sine si dispozitia. Aceasta legatura a fost confirmata prin studii care au identificat o frecventa mai mare a tulburarilor, implicand pielea si anexele ei (parul si unghiile) la persoanele care relatau un nivel mai ridicat al stresului, anxietate sau depresie.
Nu se cunoaste mecanismul patogenic exact prin care actioneaza stresul asupra pielii, dar se considera ca acesta poate duce la declansarea unor afectiuni sau la agravarea unor boli de piele preexistente, de exemplu psoriazisul, acneea rozacee, dermatita seboreica, urticaria, pruritul cronic, dermatita atopica etc. prin:
- Cresterea sensibilitatii si reactivitatii cutanate;
- Activarea celulelor imunologice din piele;
- Afectarea functiei de bariera a pielii, consecinta fiind deshidratarea cutanata – pielea insuficient hidratata devine mai usor de penetrat de diversi factori infectiosi nocivi, alergeni sau agenti chimici iritanti.
Dincolo de efectele directe ale stresului asupra pielii, exista si efecte indirecte: in perioadele de solicitare emotionala intensa suntem in pericol de a cadea in extreme: fie neglijam ingrijirea pielii, fie aceasta devine obiectul unui interes exagerat manifestat prin scarpinat, frecat, excoriat si alte manevre traumatizante.
Efectele stresului asupra parului
Caderea parului la femei poate avea diverse cauze, insa in situatiile care par a ramane fara explicatie, stresul poate fi responsabil. In perioadele extrem de stresante (de exemplu, doliu), firele de par pot intra in telogen (faza evolutiva in care firele de par cad). Acest tip de cadere a parului se numeste efluviu telogen si survine in general la cateva luni dupa evenimentul stresant. Din fericire, este reversibil, in decurs de 6-9 luni se regenereaza. Chiar daca pierderea temporara a parului este un raspuns normal la stres, cei afectati ar trebui sa consulte un dermatolog pentru a se putea exclude cauze mai severe ale caderii parului (de exemplu, o boala interna).
Efectele stresului asupra unghiilor
Si unghiile pot deveni „victimele” stresului, care sta deseori la baza unor obiceiuri traumatizante – cum ar fi roaderea unghiilor, manichiura exagerata – care pot duce la deformarea unghiilor, in special daca este traumatizata „radacina” unghiei (sau matricea unghiala, portiunea responsabila de cresterea acesteia).
Cum tratam afectiunile cutanate induse si/sau agravate de stres
Pentru a reusi sa tratam eficient aceste dermatite, este nevoie sa asociem tratamentului dermatologic clasic si o strategie adecvata de gestionare a stresului, de exemplu, deprinderea unor tehnici de meditatie si relaxare, practicarea de exercitii fizice (sportul determina descarcari endorfinice ce diminueaza stresul), consiliere psihologica sau terapie cognitiv-comportamentala, ce are ca scop modificarea reactiilor si comportamentelor inadaptative la stres. Si, la nevoie, chiar medicatie psihotropa.
In plus, stresul poate constitui trigger-ul pentru unele boli autoimune, de exemplu pelada (o forma de cadere localizata a parului) sau vitiligo (boala ce evolueaza cu depigmentari ale pielii). Acestea debuteaza frecvent dupa un eveniment stresant major. Din pacate, lipsa unui management al stresului a dus la o adevarata pandemie de sindroame anxioase si depresii, ca si tulburari ale somnului. Dupa o perioada de stres intens, imunitatea poate scadea, facandu-ne mai susceptibili si la infectii.
Dr. Madalina Geanta
Medic specialist dermato-venerologie
Clinica LaurusMedical
