Stresul a devenit maladia numarul 1 a zilelor noastre. Presiunea constanta, asociata cu traiul intr-o lume care se schimba rapid, a creat un mediu de viata in care aproape fiecare dintre noi resimte efectele stresului.
Stresul este un termen folosit pentru a descrie reactia organismului la tensiunile zilnice la care este supus. Practic, este raspunsul corpului si mintii la orice presiune care perturba echilibrul normal.
Apare cand perceptia noastra asupra evenimentelor nu ne satisface asteptarile si suntem in imposibilitatea de a ne gestiona reactiile.
Stresul si efectele lui sunt adesea gresit intelese, trecand neobservate si, in consecinta, netratate. Din pacate, lipsa unui management al stresului a dus la o adevarata pandemie de sindroame anxioase si depresii, ca si tulburari ale somnului. Dupa o perioada de stres intens, imunitatea organismului poate scadea, facandu-ne mai susceptibili la anumite infectii (raceli, pneumonii, gripa etc.).
Avem nevoie de stres pentru a ne motiva
Nu intotdeauna stresul este un factor negativ. Dimpotriva, avem nevoie de stres pentru a ne motiva si a face performanta, fie ca este vorba de performanta sportiva sau intelectuala. Viata noastra de zi cu zi devine insa din ce in ce mai stresanta, influentandu-ne in sens negativ sanatatea. Efectele stresului se manifesta la nivel mental, fizic si emotional.
Sistemul endocrin, liantul dintre stres si bolile cardiace
Una dintre modalitatile prin care stresul si bolile cardiace sunt legate este reprezentata de sistemul endocrin. Acesta regleaza functiile organismului prin intermediul hormonilor. In conditii de stres, organismul activeaza un raspuns de tip „lupta sau fuga” si secreta hormonii de stres (adrenalina, noradrenalina, cortizolul) in circulatia sangvina. Consecinta este cresterea frecventei cardiace, constrictia vaselor de sange, cu cresterea tensiunii arteriale si aparitia riscului de hipertensiune arteriala. La randul ei, hipertensiunea arteriala cronica este factor de risc pentru infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral.
Cortizolul inhiba distructia adrenalinei si noradrenalinei, iar organismul se relaxeaza mai greu. De asemenea, cortizolul creste colesterolul sangvin. Din acest motiv, creste riscul de ateroscleroza si, in consecinta, riscul de boala coronariana.
Cresterea tensiunii musculare, simptom frecvent al stresului
Un alt simptom des intalnit al stresului este cresterea tensiunii musculare, ceea ce poate duce la crearea unui cerc vicios, deoarece creierul percepe tensiunea musculara ca fiind stresanta, raspunzand prin cresterea in continuare a tensiunii musculare. Crescuta, aceasta tensiune duce la durere si disconfort, variind de la o senzatie de tensiune usoara la nivelul umerilor la durere de cap ce poate necesita tratament. Tensiunea musculara cronica se poate acumula in jurul zonei maxilarelor, indivizii stresati miscand maxilarele fara sa fie constienti de acest lucru sau scrasnind din dinti in timpul somnului (bruxism).
Stresul afecteaza si sistemul digestiv
Sistemul digestiv, a carui functionare este partial controlata de muschii netezi, poate fi afectat de stres, in combinatie cu cresterea aciditatii gastrice. Sindromul de intestin iritabil este frecvent la persoanele stresate, manifestandu-se prin crampe abdominale, dureri epigastrice, constipatie, balonari abdominale, diaree. Stresul duce la producerea excesiva de gaze intestinale, cu balonari abdominale care pot deveni suparatoare. Alte efecte ale stresului sunt fumatul si mancatul in exces, consumul de alcool. Exista studii care au aratat ca stresul poate afecta negativ si fertilitatea femeilor.
Dr. Camelia Diaconu,
Medic primar medicina interna,
Doctor in medicina,
Spitalul Judetean Ilfov,
Asist. Univ. UMF „Carol Davila”
