Este bine cunoscut faptul că alimentele ultraprocesate au o calitate nutrițională scăzută și un conținut bogat de calorii. Produsele de tip patiserie, fast-food, băuturile carbogazoase cu zahăr și snacksurile sunt doar câteva dintre cele mai îndrăgite și, în același timp, nocive preparate la care oamenii apelează pentru a-și potoli foame. Știm deja despre ele că sunt asociate cu potențiale riscuri pentru sănătate. Cercetătorii italieni de la IRCCS Istituto Neurologico vin cu noi descoperiri în acest sens. Consumul frecvent de alimente ultraprocesate ar duce la o accelerare semnificativă a îmbătrânirii biologice. Ulterior, vârsta biologică crescută ar putea ar favoriza apariția de boli cronice și scăderea duratei de viață. În mod surprinzător, nu valoarea nutritivă scăzută ar fi principala cauză, ci alți factori. Concluziile studiului au fost publicate în American Journal of Clinical Nutrition.
Senescența oferă o imagine mai precisă asupra sănătății corpului decât vârsta cronologică. Ținând cont că vârsta biologică este influențată de stilul de viață, în special de alegerile alimentare, experții în sănătate sugerează prudență în alegerea hranei.
Ambalajele accelerează îmbătrânirea?
Cercetătorii italieni sugerează că valoarea nutritivă a alimentelor ultraprocesate s-a dovedit este doar slab responsabilă pentru îmbătrânirea precoce. Experții sugerează că și caracteristicile non-nutritive ar avea partea lor de vină:
- deconstrucția matricei alimentare – ce presupune descompunerea alimentelor întregi în nutrienți izolați;
- formarea de substanțe nocive în timpul procesării alimentelor;
- contact pe termen lung cu ambalajele.
În demersul lor, experții au analizat date din Moli-sani, un studiu amplu pe populație, realizat între 2005 și 2010, într-o regiune din sudul Italiei. Experții au examinat dieta a peste 22.000 de oameni folosind un chestionar privind frecvența a 188 de produse alimentare.
Alimentele ultraprocesate au fost identificate folosind clasificarea Nova. Ulterior, au fost măsurate ca procent din totalul alimentelor consumate zilnic. Consumul a fost grupat în cinci niveluri, de la mare la mic.
Dieta mediteraneană, un reper în alimentație
Pentru a evalua calitatea dietei, cercetătorii au folosit un scor al dietei mediteraneene, de la zero la nouă puncte. Scorul s-a bazat pe consumul mai multor alimente tradiționale din dieta mediteraneană, precum fructele, legumele, nucile, semințele, leguminoasele și peștele, consumând mai puțină carne și lactate, comparativ cu nivelul mediu din grupul de studiu.
În aceast studiu, cercetătorii italieni au folosit un program de învățare automată prin care au analizat 36 de biomarkeri de sânge pentru a determina vârsta biologică a participanților. Printre aceștia, experții au urmărit:
- lipidele din sânge, cum ar fi trigliceridele și colesterolul;
- glucoza din sânge și insulina;
- markeri de inflamație, precum proteina C reactivă.
Vârsta biologică vs. vârsta cronologică, există diferențe?
Comparând vârsta biologică cu vârsta reală, specialiștii și-au propus să estimeze cât de repede ar putea îmbătrâni oamenii din punct de vedere biologic. Ulterior, ei au folosit metode statistice pentru a analiza această diferență de vârstă, luând în considerare factorii de risc cunoscuți.
Media de vârstă biologică a fost de 55.6 ani, în timp media de vârstă cronologică a fost de 54.9 ani. Astfel, diferența de vârstă s-a dovedit a fi de aproximativ 0.7 ani. Participanții au raportat că alimentele ultraprocesate reprezintă, în medie, 10.7% din dietă.
De ce sunt periculoase alimentele ultraprocesate?
Alimentele care au contribuit cel mai mult la aportul de hrană ultraprocesată sunt carnea (17.6%), prăjituri, plăcinte și produse de patiserie (14.2%) și băuturi din fructe (10.9%).
Potrivit autorilor studiului, alimentele ultraprocesate au caracteristici non-nutritive care pot dăuna sănătății mai mult decât conținutul nutrițional scăzut. Spre exemplu, prelucrarea intensă a acestora perturbă structura matricea (structura naturală) a alimentelor integrale.
Cum poate fi redus efectul alimentelor ultraprocesate
Pentru a reduce efectul alimentelor ultraprocesate, specialiştii recomandă:
- consumul de fructe şi legume proaspete, proteine slabe, cereale integrale;
- alegeţi să preparaţi mesele acasă pentru a evita cumpărarea preparatelor din comerţ;
- cititi cu mare atenţie lista de ingrediente a produselor pe care le cumpăraţi;
- utilizaţi recipiente de depozitare din sticlă sau oţel inoxidabil, în loc de plastic.
Foto: shutterstock.com
