Somnul oferă multe beneficii dovedite ştiinţific pentru sănătate. Majoritatea adulţilor au nevoie de 7-8 ore de somn pe zi. Lipsa acestor ore de somn, chiar şi pentru o singură noapte, poate avea un efect negativ asupra sănătăţii, care poate fi resimţit încă de a doua zi, crescând riscul apariţiei bolilor cardiace.
În timpul somnului, organismul eliberează hormoni ce menţin inima şi vasele de sânge sănătoase. Lipsa somnului este asociată cu creşterea peste valori normale a tensiunii arteriale şi cu disfuncţii ale inimii; şi este cu atât mai periculoasă, dacă o persoană suferă deja de o afecţiune cardiacă cunoscută.
Somnul reprezintă o perioadă esenţială pentru recuperarea organismului. În timpul etapelor de somn în special non-REM (NREM) – de somn profund, ritmul cardiac încetineşte, tensiunea arterială scade, iar respiraţia se stabilizează. Aceste modificări reduc stresul asupra inimii, permiţându-i să se refacă în timpul orelor de veghe. Reducerea sau lipsa acestei etape înseamnă că o persoană nu petrece suficient timp în etapele profunde ale somnului. Aceeaşi problemă poate afecta persoanele al căror somn este frecvent întrerupt. Ca urmare, lipsa cronică de somn a fost corelată cu numeroase probleme cardiace, inclusiv hipertensiune arterială, colesterol ridicat, infarct miocardic, obezitate, diabet şi accident vascular cerebral (AVC).
Somnul slab nu permite scăderea tensiunii arteriale
Studiile au arătat că tensiunea arterială crescută în timpul nopţii este legată de hipertensiunea generală (tensiune arterială crescută). De fapt, s-a constatat că hipertensiunea arterială nocturnă este chiar mai predictivă pentru problemele cardiace decât hipertensiunea arterială în timpul zilei. Lipsa somnului este, de asemenea, strâns legată de apariţia unui risc crescut de AVC şi atac de cord. De asemenea, s-a constatat şi o conexiune cu problemele apărute la nivelul rinichilor şi cu reducerea fluxului de sânge în creier. Creşterea tensiunii arteriale în timpul zilei a fost identificată ca o consecinţă a lipsei de somn în mai multe studii, dar nu afectează în mod egal toţi oamenii. Legătura dintre lipsa somnului şi tensiunea arterială crescută este cea mai mare la adulţii de vârstă mijlocie. Persoanele care lucrează multe ore în locuri de muncă cu stres ridicat, dar şi persoanele cu alţi factori de risc pentru hipertensiune arterială sunt mai susceptibile de a avea tensiunea arterială crescută în urma unui somn cronic slab.
Lipsa somnului şi ateroscleroza
Cercetările au mai evidenţiat că lipsa somnului contribuie la ateroscleroză. Placa se formează ca o consecinţă a inflamaţiei, ce implică celulele albe din sânge, care sunt produse de sistemul imunitar, pentru a se colecta în artere. Somnul slab declanşează apariţia inflamaţiei cronice, care contribuie la formarea plăcii şi îngustarea lumenului arterelor.
Se crede că impactul privării de somn asupra bolilor coronariene este influenţat şi de efectele somnului asupra tensiunii arteriale. Hipertensiunea tensionează arterele, şi astfel scade eficienţa acestora de a duce sânge la inimă; prin urmare, poate duce la apariţia bolilor de inimă.
Privarea de somn creşte riscul de atacuri de cord
Riscul unui atac de cord este mai crescut cu 20% în cazul persoanelor care dorm mai puţin de şase ore. Acesta este explicat astfel: în timp ce stadiul de somn NREM ajută inima să încetinească şi să se refacă, somnul REM implică stres şi activitate sporită. Somnul insuficient poate elimina echilibrul acestor etape, crescând riscul de infarct. Întreruperile somnului au fost, de asemenea, legate de potenţialul atacurilor de cord. Deoarece, atât ritmul cardiac, cât şi tensiunea arterială pot creşte brusc în momentul trezirii, şi astfel întreruperile frecvente ale somnului pot provoca stres cardiac şi pot induce un atac de cord.
7 trucuri care reduc riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral
Somnul puţin creşte riscul de AVC
În studiile de cercetare, lipsa somnului a fost corelată şi cu o probabilitate mai mare de a avea un accident vascular cerebral. Privarea de somn creşte tensiunea arterială, iar tensiunea arterială crescută este considerată a fi principalul factor de risc pentru accidentele vasculare cerebrale. În plus, contribuind la acumularea plăcii în artere, somnul insuficient poate facilita apariţia blocajelor şi poate provoca accidente vasculare cerebrale.
