Retenția de apă este o problemă relativ comună, întrucât poate fi cauzată de o gamă variată atât de afecțiuni, cât și de comportamente individuale. De exemplu, dezechilibrele hormonale, lipsa activității fizice, consumul excesiv de sare și carbohidrați, și chiar lipsa hidratării, ar putea duce la retenție de apă. În mod obișnuit, acest fenomen este pus în special pe seama unui regim bogat în glucide și sare, respectiv anumitor dezechilibre hormonale, cum ar fi în sarcină sau probleme menstruale (care uneori ridică necesitatea administrării de contraceptive orale). Pe de altă parte, retenția de apă poate fi cauzată și de anumite boli, cum ar fi cele renale, cardiace sau hepatice.
Insuficiența renală sau cardiacă poate duce la retenție de apă, însă această manifestare nu doar că nu este specifică bolii, dar există alte simptome mult mai relevante. Retenția de apă tinde să se manifeste în special la nivelul membrelor superioare și inferioare, care se umflă și capătă un aspect lucios. În unele cazuri, articulațiile pot fi sensibile la atingere și dureroase. În majoritatea cazurilor, retenția de apă provoacă simptome gastrointestinale, cum ar fi balonarea, senzația de greutate, și se remarcă o creștere nejustificată în greutate. De cele mai multe ori, retenția de apă este temporară, însă în continuare îți vom prezenta câteva metode eficiente de o combate.
Reducerea aportului de sare și glucide
Aportul crescut de sare contribuie la retenția de apă, precum și cel de glucide. Glucidele se mai numesc și „hidrați de carbon”, ceea ce înseamnă că facilitează absorbția și retenția apei. Pentru a combate retenția de apă, se recomandă limitarea aportului de sodiu (sare) și carbohidrați. Un procent semnificativ din alimentele consumate conțin sare în exces, fiind un conservant utilizat la scară industrială.
Creșterea aportului de apă
Deși ar putea suna ciudat, aportul adecvat de apă ajută la eliminarea excesului de apă din corp, și combate retenția de apă. Acest lucru se întâmplă pentru că organismul nu mai resimte nevoia de a reține lichidele. Deși pare paradoxal, retenția de apă poate fi considerată un fel de răspuns al organismului la lipsa de apă, „un mecanism” elaborat pentru a face apel la sursele interne de apă atunci când necesitățile cresc (în condiții de deshidratare). Organismul este format 60-70% din apă, însă necesită hidratare constantă pentru a funcționa adecvat.
Practicarea exercițiilor fizice
Mișcarea regulată este benefică nu doar pentru a combate retenția de apă, ci pentru a susține în esență sănătatea generală a organismului. Creșterea temperaturii corpului prin mișcare duce la transpirație și, astfel, la eliminarea apei reținute de țesuturi. De asemenea, promovează și o mai bună hidratare care, de asemenea, combate retenția de apă. Mișcarea susține în egală măsură și activitatea sistemului limfatic, care ajută la eliminarea excesului de lichide din țesuturi. Limfa își vehiculează conținutul de-a lungul vaselor limfatice cu ajutorul apei.
Suplimentarea cu minerale și vitamine
Retenția de apă s-a observat a fi mult mai puternică la persoanele care au deficit de potasiu sau de calciu. Din acest motiv, se recomandă consumul de alimente bogate în aceste minerale, cum ar fi bananele, pepenele roșu, dovleacul, iaurtul și ciupercile. În egală măsură, sunt eficiente și suplimentele, în special pentru că nu conțin carbohidrați (cum conțin fructele și legume). Pe de altă parte, se recomandă și suplimentarea cu magneziu și B6 (piridoxină). Magneziul se găsește în special în legume verzi și nuci, iar piridoxina în cartofi și banane, surse majore și de potasiu. Este de dorit ca aceste surse de minerale și vitamine să fie mai ales de proveniență alimentară.
Consumul de diuretice naturale
Anumite alimente precum pepenele verde, castraveții, pătrunjelul, ceaiul verde, infuziile dintr-o serie de plante cum sunt coada-calului, păpădia, sucul de merișoare, promovează eliminarea apei în exces și sunt eficiente pentru a combate retenția de apă. De asemenea, aduc și un aport important de antioxidanți naturali și alți compuși fitochimici care susțin starea sănătatea. O altă alternativă o reprezintă extractul natural din semințe de struguri, administrat sub diferite forme. Pentru a combate retenția de apă, se mai recomandă și ceaiuri din mătase de porumb, păducel. Aceste alternative naturiste sunt foarte eficiente în a combate retenția de apă.
Limitarea consumului de alcool și cafea
Consumul de alcool poate afecta capacitatea rinichilor de a elimina apa și, astfel, poate susține retenția de apă în continuare. Chiar dacă alcoolul acționează prin deshidratarea țesuturilor, ceea ce înseamnă că scoate apa din acestea, efectele sale toxice se extind asupra întregului organism. Consumul de cafea are efect diuretic, însă asta înseamnă că, deși duce la eliminarea apei, poate fi mult mai probabil ca ulterior aceasta să fie reținută în organism, din necesități de hidratare.
Gestionarea eficientă a stresului
Expunerea continuă la stresori poate afecta sistemul hormonal și sistemul limfatic. Astfel, poate contribui la retenția de apă pentru perioade lungi de timp. Practicarea unor tehnici eficiente de relaxare și combatere a stresului, cum ar fi yoga, meditația, mindfulness-ul, tehnici specifice de respirație, practicarea unui anumit sport, poate ajuta la reducerea stresului și, astfel, a retenției de apă. În egală măsură, stresul poate fi și un important factor al mâncatului compulsiv, pe fond emoțional și de stres, cu aport hipercaloric. Consumul excesiv de glucide, principala formă de consum caloric, duce la retenția de apă, deoarece glucidele facilitează absorbția apei în țesuturi.
Consultul unui specialist
În mod obișnuit, retenția de apă ar trebui să fie temporară, și nicidecum severă. Dacă apar alte simptome, cum ar fi edem semnificativ și dureri violente, se recomandă consultul specialistului endocrinolog, deoarece poate fi vorba despre afecțiuni medicale. Retenția de apă poate fi semn al unei patologii care afectează funcția renală, cardiacă sau hepatică. De asemenea, retenția de apă poate fi și semnul unei afecțiuni tiroidiene, boli pulmonare sau a dezechilibrelor hormonale. În sarcină, de exemplu, retenția de apă ar putea fi considerată obișnuită, precum și la persoanele care urmează tratament cu anticoncepționale. În alte circumstanțe, poate fi semnul unei boli.
Foto: shutterstock.com
