Şocul cardiogen este destul de rar, dar reprezintă o urgenţă medico-chirurgicală cu o mortalitate foarte mare, cuprinsă între 40 şi 80%.
Şocul cardiogen este o afecţiune foarte periculoasă în care inima nu mai poate să pompeze destul sânge pentru a satisface nevoile organismului şi, drept urmare, tensiunea arterială scade şi organele încep să cedeze.
Care sunt cauzele şocului cardiogen?
În cele mai multe situaţii, şocul cardiogen apare în urma unui atac de cord masiv (un infarct miocardic extins). În timpul infarctului, fluxul de sânge de la nivelul unor artere este blocat, iar acest lucru poate să ducă la şoc cardiogen.
Alte situaţii în care poate să apară şocul cardiogen sunt următoarele:
- embolia pulmonară (blocarea unei artere de la nivelul plămânilor);
- ruptura peretelui inimii din cauza tensiunii arteriale crescute;
- unele tipuri de aritmii;
- miocardita (inflamaţia muşchiului inimii);
- endocardita (infecţia valvelor inimii)
- supradozele de droguri pot să afecteze şi ele capacitatea inimii de a pompa sânge şi pot duce la şoc cardiogen.
Şocul cardiogen, factori de risc
Este bine de reţinut că există şi câţiva factori care predispun la şoc cardiogen:
- vârsta – persoanele peste 75 de ani;
- prezenţa unor boli cronice – boala coronariană, hipertensiunea arterială sau insuficienţă cardiacă. În plus, acumularea de plăci de aterom în arterele coronare (arterele care transportă sângele către inimă) este un alt factor de risc pentru şocul cardiogen.
- diabetul zaharat tip 2 creşte riscul de infarct miocardic, care poate duce la şoc cardiogen;
- obezitatea;
- sepsisul (o afecţiune care poate pune viaţa în pericol şi care apare atunci când răspunsul organismului la o infecţie duce la leziuni ale ţesuturilor şi afectarea organelor).
Simptome ale socului cardiogen
Simptomele date de şocul cardiogen pot să apară foarte repede. După cum am menţionat, în majoritatea cazurilor acesta apare în urma unui infarct miocardic, deci este important să cunoaşteţi simptomele date de infarct. Acestea sunt:
durere cu senzaţie de presiune sau apăsare în centrul pieptului care durează mai mult de câteva minute şi care poate să iradieze în umar, braţe, spate sau la baza gâtului;
- transpiraţii reci;
- piele palidă;
- anxietate;
- creşterea pulsului (tahicardie);
- greaţă şi vărsături;
- răcirea bruscă a degetelor de la mâini şi picioare;
- dispnee instalată brusc (dificultate la respiraţie);
- ameţeli;
- leşin;
- comă – dacă şocul cardiogen nu este tratat rapid.
În cazul în care prezentaţi aceste simptome, vă sfătuim să solicitaţi ajutor medical de urgenţă.
Dacă nu este tratat imediat, şocul cardiogen poate să ducă la deces. Alte complicaţii grave sunt: afectarea ficatului, a rinichilor sau a altor organe din cauza lipsei de oxigen.
Cum putem preveni şocul cardiogen?
Cea mai bună modalitate de a preveni această afecţiune este de a face schimbări în stilul de viaţă pentru a menţine inima şi vasele de sânge sănătoase.
- Dacă fumaţi, lăsaţi-vă!
- Limitaţi consumul de băuturi alcoolice.
- Încercaţi să mentineţi o greutate cât mai aproape de normal.
- Evitaţi grăsimile saturate şi alimentele bogate în colesterol. Acesta se depune pe vase şi creşte riscul de boli de inimă. Dacă aveţi colesterolul mare şi măsurile alimentare nu au funcţionat, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru a primi tratament.
- Limitaţi consumul de sare.
- Dacă aveţi tensiunea arterială crescută, măsuraţi-o zilnic şi luaţi tratamentul prescris de medic.
- Faceţi mişcare în fiecare zi.