Sinuciderea a fost si ramane un subiect extrem de controversat. Catalogat ca act de curaj, lasitate, slabiciune, pacat capital, nebunie, sinuciderea este un fenomen extrem de complex, influentat de factori psihologici, biologici si sociali. De asemenea, depresia necesita o atentie deosebita inca de la primele semne, fiind a treia cauza de sinucidere in randul persoanelor de orice varsta.
Edwin Shneidman, specialist in prevenirea suicidului, il definea un „act constient de autoinducere a anihilarii, avand drept cauza o suferinta multidimensionala, generata de nevoia individului de a percepe aceasta solutie ca fiind cea mai buna”. Se pare ca femeile sunt mai predispuse la depresie decat barbatii. Aceasta pentru ca multi factori unici feminini sunt considerati decisivi in instalarea si dezvoltarea depresiei: factori reproductivi, hormonali, genetici.
Studiile arata ca doar 15% dintre cazurile de suicid sunt provocate de cauze de natura patologica. Restul, de depresie, ce il determina pe individ sa vada moartea ca pe ultima solutie pentru problema cu care se confrunta. Alte studii arata ca 6% dintre cei care se sinucid urmeaza exemplul parintilor, de unde s-a si tras concluzia ca inclinatia catre sinucidere este mostenita.
Depresia postpartum afecteaza 1 din 8 femei
Reproducerea poate constitui un factor generator de depresie si ne referim in mod special la depresia postpartum. In general, depresia de dupa nastere poate varia de la o tristete trecatoare la depresie foarte grava. Proaspetele mame cu acest tip de depresie se confrunta cu scaderea stimei de sine, absenta placerii pentru activitatile care erau considerate placute inainte, insomnie, dificultati majore in luarea deciziilor, ganduri despre moarte sau sinucidere. O astfel de depresie se impune a fi tratata de specialisti. In caz contrar, se poate ajunge la sinucidere.
Depresia postpartum este o afectiune grava ce apare in urma modificarilor hormonale bruste, a solicitarilor nou-nascutului, in absenta suportului celor din jur si in conditiile unui trai supus stresului major. La toate acestea ar trebui adaugat si istoricul de depresie.
Neimplinirea profesionala poate duce la suicid
Auzim insa de sinucidere si in randul femeilor care au o viata de familie foarte frumoasa, dar carora le lipseste recunoasterea sociala, implinirea profesionala. Sau in cazul femeilor care au o cariera demna de invidiat, insa nu au o viata personala, o familie. Ceea ce le determina pe aceste femei sa comita astfel de gesturi este o depresie neglijata si netratata la timp. O familie constituie un aspect foarte important in viata unei femei, insa in societatea in care traim, pentru o femeie a avea o familie nu este totul. Nevoia nesatisfacuta de implinire profesionala, de a se simti importanta, utila celorlalti, nu doar familiei, atrage dupa sine instalarea tristetii, a nemultumirilor, furiei, frustrarilor. Stima de sine incepe sa fie alterata si, pe acest teren propice, se instaleaza depresia. Perceptia asupra vietii se altereaza. In astfel de conditii, sinuciderea vine ca o solutie salvatoare.
Lipsa unei familii, alt motiv care impinge la sinucidere
In cazul femeilor care au o cariera plina de succes, dar carora nu le mai ramane timp si pentru viata personala, apare la un moment dat intrebarea legata de adevarata importanta a lucrurilor care conteaza. Traim intr-o goana nebuna dupa mai mult si mai bun, insa atunci cand facem bilantul, nu avem cu cine sa ne bucuram sau sa ne intristam. Exista familia de origine, exista prieteni, dar nu exista acea jumatate sau acel suflet mic care sa spuna „mama”. Pe fondul acestor ganduri, se poate instala depresia si, in timp, impreuna cu ea, si gandurile legate de sinucidere.
Depresia se poate instala si in viata persoanelor realizate
Depresia se instaleaza chiar si in viata persoanelor ce par extrem de implinite. Cu totii am fost socati de moartea artistei Madalina Manole. Ce ar fi putut determina o femeie implinita sa-si curme viata? Pentru cei mai multi, este greu de inteles, si aceasta pentru ca oamenii au tendinta de a judeca simplist lucrurile. Considera ca daca esti persoana publica, ai intreaga lume la picioare si niciun motiv de a fi deprimat sau a recurge la un astfel de gest. Insa depresia nu este selectiva. Pana la urma, dincolo de imaginea lor, si aceste celebritati sunt oameni, traiesc fericirea si esecul cu aceeasi intensitate, rad si plang la fel ca si omul de rand.
Depresia te impiedica sa mai simti succesul, bucuria, relaxarea
Chiar si femeile celèbre au dorinte neimplinite, nevoi nesatisfacute, frustrari care macina si adancesc suferinta. Depresia te impiedica sa mai simti satisfactia, succesul, bucuria, relaxarea. Devii excesiv de exigent cu sine si ajungi sa te autoanalizezi cu multa severitate, ajungand pana la intransigenta. Specifice in cazul depresiei, pe langa sentimentele de inutilitate si culpabilitate, lipsa de sens si speranta, sunt gandurile irationale care amplifica suferinta si imping, intr-un final, catre suicid.
Depresia netratata a curmat si viata unor femei celèbre, cum sunt cantareata Madalina Manole si soprana Roxana Briban care, aparent, aveau tot ce isi doreau: o cariera frumoasa, o viata de familie implinita, prieteni si toate motivele pentru a fi fericite. Insa, realitatea ne arata ca aparentele sunt inselatoare si ca depresia nu tine cont de varsta, cariera, conditie sociala, succes.
Cand depresia preia controlul
Se intampla ca evenimentele negative, minore sa fie privite ca adevarate catastrofe impotriva carora nu mai exista nicio solutie. Tot ce este negativ sau mai dificil in viata individului este amplificat, in comparatie cu tot ceea ce este bun. In aceste conditii, nu noi suntem cei care gandim, ci depresia preia controlul si „gandeste” in locul nostru. Momentul ales de Madalina Manole pentru a se sinucide este semnificativ pentru ca, de obicei, in zilele aniversare, mai ales dupa o anumita varsta, se face bilantul personal si profesional. Drept urmare, persoanele mai sensibile sunt deosebit de vulnerabile.
Gestul sinuciderii nu poate fi oprit nici de existenta unui copil
Mai mult, in astfel de momente, existenta unui copil nu opreste intotdeauna gestul ireversibil al sinuciderii ci, uneori, poate fi catalizator. Gandurile irationale afirma ca o mama care nu mai are succes in plan profesional nu ar mai fi o mandrie pentru copilul sau. Atunci, sinuciderea l-ar cruta si pe acesta de esecul mamei. Repet, acestea reprezinta ganduri irationale care nu sunt percepute ca irationale decat in momentul vindecarii depresiei. Si sinuciderea sopranei Roxana Briban a fost socanta pentru multa lume, cu atat mai mult cu cat s-a afirmat ca s-ar fi sinucis dupa modelul Madalinei Manole. Felul in care a ales sa spuna adio a fost de-a dreptul cutremurator, aratand determinarea cu care a dorit sa moara, anuntandu-si moartea pe reteaua de socializare Facebook arata cat de atasata era de profesia ei, cat de mult o implinea planul profesional.
Intre 60 si 80% dintre cei care comit suicid isi comunica intentia sub o forma sau alta. Aceasta intentie este si ar trebui privita ca un semnal de alarma, ca un strigat mut dupa ajutor in fata vidului existential care subjuga individul. Dupa o tentativa nereusita de sinucidere, de cele mai multe ori urmeaza si alte incercari, motiv pentru care o astfel de persoana necesita ajutorul unui specialist (psiholog, psihiatru).
Orice tip de problema trebuie privita ca o provocare
De multe ori, acest gest pare cu atat mai inexplicabil cu cat mastile pe care aceste persoane le poarta in public sunt impecabile. Insa, de multe ori, tocmai expunerea fericirii si implinirii absolute arata ca ceva nu este in regula. In viata fiecarui om exista si momente mai putin fericite. A afirma contrariul si a sustine ca esti extrem de fericit si implinit nu inseamna decat dorinta puternica de a ascunde adevarul despre tine si viata ta. Este adevarat ca sunt si oameni care primesc greutatile cu zambetul pe buze si sunt fericiti, dar acest lucru nu inseamna ca nu au probleme, ci ca stiu cum sa le perceapa si sa le intampine ca pe niste provocari.
„Sindromul Greta Garbo”
Specialistii in psihologie vorbesc despre „sindromul Greta Garbo”. Acesta afecteaza celebritatile care, odata ajunse la maturitatea profesionala, nu inteleg ca lupta cu timpul este din start o lupta pierduta, ca fiecare inceput are si un sfarsit. Umbrirea planului profesional le lasa un gol interior care nu mai poate fi compensat cu nimic. Sinuciderea devine o solutie mult mai viabila decat anonimatul.
Sa ai pentru ce trai
Concluzia care se impune este ca, in astfel de situatii si nu numai, se instaleaza vidul existential. De cele mai multe ori, nu este atat de important daca ai cu ce sa traiesti, ci mult mai important este sa ai pentru ce trai, sa nu pierzi din vedere care este scopul existentei. In lipsa unui astfel de scop apare vidul existential. Asa cum nicio actiune nu poate exista in lipsa unui scop, nici viata nu poate fi intretinuta in lipsa unei motivatii puternice, indiferent care ar fi aceea. Daca ne concentram atentia pe ceea ce avem, vom realiza ca suntem mult mai bogati decat ne imaginam.
Loredana Ionascu,
Psiholog clinician,
