Sindromul Sjögren este o boala autoimuna caracterizata prin uscaciune la nivelul ochilor si al gurii. Ca orice boala autoimuna, aceasta este caracterizata prin producerea anormala de anticorpi in sange, care ataca diverse tesuturi din corp. Ca rezultat, apare inflamatia acestora.
In cazul sindromului Sjögren apare inflamatia glandelor lacrimale (glandele care produc lacrimile) si salivare (glandele care produc saliva), din care rezulta gura uscata si ochii uscati. Sindromul Sjögren poate fi primar (nu este asociat cu alte boli) sau secundar, asociat cu artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic sau cu sclerodermia.
Care sunt cauzele si factorii de risc?
Cauza exacta a aparitiei sindromului Sjögren nu este pe deplin cunoscuta, insa exista dovezi ca poate fi mostenita genetic. Acesta apare cu precadere in cazul persoanelor care au in familie cazuri de boli autoimune (lupus eritematos sistemic, boli tiroidiene autoimune, diabet tip 1), mai mult la sexul feminin decat la sexul masculin.
Cel mai mare factor de risc pentru sindromul Sjögren este ereditatea. Daca aveti un membru in familie cu o boala autoimuna, nu inseamna ca o persoana va dezvolta aceasta boala, insa are mai multe sanse. In plus, sindromul Sjögren poate aparea sporadic, la o persoana fara cazuri de boli autoimune in familie.
Semnele si simptomele in sindromul Sjögren
Inflamatia glandelor lacrimale duce la uscarea ochilor. Ca si consecinte, poate sa apara o iritatie la nivelul ochilor, o infectie sau abraziunea corneei. De asemenea, poate sa apara si inflamatia pleoapelor (blefarita).
Inflamatia glandelor salivare poate duce la uscaciunea gurii, la dificultati la deglutitie (inghitire), pierderea dintilor, carii, afectiuni ale gingiilor, dureri la nivelul gurii sau la infectia glandelor parotide (localizate de-a lungul ramului mandibular, sub ureche).
De asemenea, sindromul Sjögren poate duce la inflamarea altor glande, precum cele de la nivelul pasajului respirator si al vaginului. Prin urmare, se dezvolta infectii pulmonare si vaginale. In plus, la nivelul vaginului poate sa apara si durere in timpul actului sexual.
Alte simptome prezente in sindromul Sjögren includ:
- Oboseala
- Durerea si inflamatia articulatiilor (artrita)
- Fenomenul Raynaud, caracterizat prin spasme, constrictie si ingustarea capilarelor, cu scaderea fluxului de sange catre degetele de la maini si, mai rar, catre urechi, degetele de la picioare, mameloane, genunchi, buze sau nas
- Inflamatii ale plamanilor
- Marirea ganglionilor superficiali
- Afectiuni ale nervilor, muschilor si rinichilor
Alte boli asociate cu sindromul Sjögren sunt reprezentate de tiroidita autoimuna, boala de reflux gastroesofagian, ciroza biliara primara sau limfomul. Ultimele doua afectiuni apar cu frecventa mai redusa.
Care este tratamentul sindromului Sjögren?
Nu exista un tratament anume, insa acesta este bazat pe tratarea partilor afectate din corp si prevenirea complicatiilor acestuia.
Uscaciunea ochilor poate fi ameliorata cu ajutorul lacrimilor artificiale, pentru lubrifierea acestora. Este recomandat sa apelati la un oftalmolog pentru recomandarea acestora.
Uscaciunea gurii poate fi ameliorata prin consumul mare de lichide, prin umidificarea aerului si, mai ales, o igiena orala impecabila pentru a evita caderea dintilor. Glandele salivare pot fi stimulate cu ajutorul dropsurilor de lamaie fara zahar sau prin tampoane cu glicerina aplicate local. De asemenea, exista si medicamente care pot stimula secretia salivei, insa trebuie administrate doar cu recomandarea medicului.
Apa de mare administrata sub forma de spray nazal ajuta la mentinerea umiditatii la nivelul pasajelor nazale, iar lubrifiantii vaginali ajuta la ameliorarea uscaciunii vaginale.
In cazul complicatiilor sindromului Sjögren, precum infectiile, se vor administra antibiotice, iar in cazul limfomului se va urma tratament oncologic specific.
Nu este recomandat sa luati medicamente fara sa intrebati medicul. In cazul in care simptomele se agraveaza sau persista, nu ezitati sa faceti un consult medical.
Dr. Roxana Mateescu
Medic rezident geriatrie si gerontologie