Sindromul metabolic se defineste prin mai multe criterii: toleranta scazuta la glucoza, hiperinsulinismul, obezitatea, hipertensiunea arteriala si dislipidemia. In ultima perioada, incidenta pacientilor cu sindrom metabolic a crescut alarmant. Factorii care au dus la aceasta crestere sunt stresul, alimentatia bogata in carbohidrati si lipide polisaturate, sedentarismul.
Pe langa acestea, mai sunt si alte cauze (inca incomplet elucidate), precum sindromul ovarelor polichistice, crizele de apnee in somn (la barbati), statusul proinflamator al organismului, cu cresterea proteinei C reactive in sange, statusul protrombotic, cu cresterea fibrinogenului in sange care, alaturi de un stil de viata nesanatos, duc la aparitia sindromului metabolic. Identificarea clinica a sindromului metabolic se face pe criteriile de hipertensiune (HTA), dislipidemie, cresterea circumferintei abdominale.
Din cauza evolutiei mult timp insidioase, pacientii cu acest profil se prezinta de regula la medic dupa multi ani in care au crescut in greutate, tolereaza valori tensionale nestiute (mari), iar valorile colesterolului seric si ale trigliceridelor sunt depistate cu ocazia consultului medical.
Cel putin 3 dintre criterii stabilesc riscul cardiovascular
Persoanele cu sindrom metabolic trebuie sa indeplineasca trei dintre urmatoarele criterii:
- Valori crescute ale tensiunii arteriale (>130/85 mmHg);
- Valori plasmatice ridicate ale glicemiei a jeun (pe nemancate, >6,1 mmol/l sau >110 mg/dl);
- Obezitate abdominala (circumferinta abdominala >102 cm la barbati si >88 cm la femei);
- Concentratia serica scazuta a HDL-colesterolului (<1,04 mmol/l la barbati si <1,29 mmol/l la femei);
- Valori crescute ale nivelului seric al trigliceridelor (>1,69 mmol/l).
Pacientii identificati cu cel putin trei dintre criterii sunt persoane cu risc cardiovascular inalt pentru evenimente cardiovasculare majore (accidentul vascular cerebral, infarct de miocard si moarte subita), ca si instalarea diabetului zaharat de tip 2. De asemenea, cresterea in circulatie a fibrinogenului sugereaza risc crescut de tromboze intravasculare. Din grasimea depozitata abdominal, se elibereaza in circulatie citokine cu rol tot proinflamator, cu risc crescut de boala cardiovasculara.
Lipidele crescute in sange au ca efect, pe termen lung, depunerea in interiorul vaselor de sange, determinand aparitia aterosclerozei. Efectele sunt ingustarea calibrului vaselor coronare si cerebrale, ce duc la aparitia accidentului vascular cerebral si a infarctului de miocard. Cresterea proteinei C reactive (test de inflamatie acuta) in sange, prin statusul proinflamator, sugereaza risc crescut de boala cardiovasculara.
Sfatul specialistului pentru persoanele cu sindrom metabolic
Pentru fiecare dintre criteriile sindromului metabolic, se recomanda luarea de masuri specifice.
- In cazul excesului ponderal, pacientii trebuie sa urmeze o dieta ce presupune interzicerea aportului de glucide si lipide saturate, imbogatirea dietei cu vitamine si fibre din legume si fructe proaspete, interzicerea alimentatiei tip fast-food, efort fizic zilnic, cel putin 30 de minute. Aceleasi sfaturi trebuie urmate si de cei cu toleranta alterata la glucoza si cu valori crescute ale lipidelor sangvine. Uneori, pe langa dieta, se pot recomanda medicamente antidiabetice orale sau insulina, precum si statine ori fibrati pentru scaderea valorilor lipidelor.
- Pentru pacientii cu hipertensiune (HTA), se initiaza tratament cu beta-blocante, diuretice, inhibitori de calciu, inhibitori de enzima de conversie sau inhibitori de receptori de enzime de conversie.
- In cazul aparitiei complicatiilor (infarct de miocard sau accidente vasculare cerebrale), pe langa medicamentele de mai sus se adauga medicamente specifice pentru troficitatea sistemului nervos, precum si coronarodilatatoare.
In concluzie, mentinerea unui regim de viata sanatos este cheia succesului in prevenirea si combaterea sindromului metabolic si complicatiilor acestuia.
Dr. Gabriela Pasescu
Medic primar medicina generala
Centrul Medical Academica
