Sindromul Cushing reprezintă creșterea anormală a nivelului de cortizol din sânge. Cortizolul este un hormon, denumit și „hormonul stresului”, secretat de glandele suprarenale.
Creșterea anormală a acestuia poate apărea din mai multe motive, însă, de cele mai multe ori, este vorba despre medicația corticosteroida.
Sindrom Cushing, semne și simptome
Cele mai frecvente semne și simptome prezente la pacienții cu sindrom Cushing sunt reprezentate de:
- Creșterea în greutate și obezitatea;
- Depozitele de grăsime, în special în jurul taliei, feței (ce poate căpăta aspectul de „lună plină”), între umeri și la nivelul cefei;
- Pielea subțire care se învinețește ușor;
- Leziunile pielii greu vindecabile;
- Acneea;
- Oboseala;
- Slăbiciunea musculară;
- Intoleranță la glucoză;
- Setea intensă;
- Urinarea frecventă;
- Scăderea masei osoase;
- Creșterea tensiunii arteriale;
- Durerea de cap;
- Disfuncțiile cognitive;
- Anxietatea, iritabilitatea și depresia;
- Creșterea riscului de infecții;
- Hirsutismul (pilozitatea excesivă);
- Menstruațiile neregulate;
- În cazul bărbaților, pot apărea disfuncțiile erectile, scăderea libidoului și a fertilității.
Cortizolul și stresul: Ce legătură există
Sindrom Cushing, cauze si factori de risc
Creșterea anormală a cortizolului se poate produce din mai multe motive, precum:
- Nivelul crescut de stres legat de o afecțiune acută, intervenție chirurgicală, traumatisme sau sarcina;
- Malnutriția;
- Alcoolismul;
- Antrenamentul atletic;
- Depresia, atacurile de panică sau nivelul foarte crescut de stres emoțional;
- Prezența unei tumori la nivelul glandei pituitare sau a glandelor suprarenale.
Însă, cu toate acestea, cea mai frecventă cauză ce duce la sindrom Cushing este medicația corticosteroida, precum prednisonul în doze mari pentru o lungă perioadă de timp. Această medicație poate fi prescrisă pentru tratarea unor afecțiuni inflamatorii (artrită, lupus) sau pentru prevenția rejectiei în cazul transplantului de organ. Mai mult, dozele mari de medicație injectabilă cu steroizi administrată pentru durerea de mijloc pot cauza sindrom Cushing.
Oboseală suprarenala: ce este și care sunt cauzele?
Sindrom Cushing, diagnostic și tratament
Diagnosticul de sindrom Cushing este efectuat pe baza nivelului de cortizol din sânge și a examenului fizic. Dacă este cazul, se pot face și alte investigații suplimentare.
Însă, trebuie determinată și cauza secretiei excesive de cortizol și pot fi necesare teste imagistice, precum tomografia computerizată sau rezonanța magnetică nucleară.
Tratamentul pentru sindrom Cushing depinde de cauză. Medicul vă poate prescrie anumite medicamente ce scad secreția de cortizol de la nivelul glandelor suprarenale sau unele care blochează efectele cortizolului asupra țesuturilor.
Dacă folosiți medicația corticosteroidă, poate fi necesară ajustarea acesteia sau a dozei. Nu încercați să faceți acest lucru fără sfatul medicului.
Tumorile pot fi maligne (canceroase) sau benigne (necanceroase) și, în acest caz, poate fi necesară intervenția chirurgicală. În plus, este posibil ca medicul să recomande și radioterapia sau chimioterapia.
Sindrom Cushing, complicații
Fără tratament, sindromul Cushing poate duce la apariția mai multor complicații, precum:
- Scăderea masei osoase și creșterea riscului de fracturi;
- Slăbiciunea musculară;
- Hipertensiunea arterială;
- Diabet tip 2;
- Creșterea riscului de infecții;
- Calculii renali („pietrele la rinichi”).
Cu cât începeți mai repede tratamentul pentru sindrom Cushing, cu atât simptomele se pot ameliora mai repede. Prognosticul depinde de cauza și de tratamentul primit, însă și de răspunsul individual la tratament.
