Sindrom coronarian acut. Tot ce trebuie să știți despre această afecțiune gravă

Sindromul coronarian acut este o problemă gravă de sănătate care necesită atenție rapidă și intervenție medicală imediată. Afectând milioane de oameni la nivel global, această afecțiune poate duce la complicații severe, precum infarct miocardic sau deces.

Sindrom coronarian acut – ce este?

Sindromul coronarian acut reprezintă un grup de afecțiuni caracterizate printr-o scădere bruscă a fluxului de sânge către inimă, ceea ce poate provoca leziuni ale mușchiului cardiac (miocardului). De cele mai multe ori, această reducere este cauzată de blocarea parțială sau totală a arterelor coronariene (arterele inimii). Aceasta este o urgență medicală care necesită tratament imediat pentru a preveni deteriorarea permanentă a inimii sau decesul.

Sindrom coronarian acut – ce include:

1. Infarctul miocardic (atac de cord) – apare atunci când fluxul de sânge este complet întrerupt, provocând moartea celulelor musculare ale inimii.
2. Angina instabilă – reprezintă o durere toracică severă care apare din cauza reducerii fluxului sangvin, dar fără leziuni permanente ale inimii.

Sindrom coronarian acut – cauze

Principala cauză a sindromului coronarian acut este ateroscleroza – acumularea plăcilor de grăsime, colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor coronariene. În timp, aceste plăci pot deveni instabile și se pot rupe, formând un cheag de sânge care blochează parțial sau total fluxul sangvin către inimă.

În unele cazuri, sindromul coronarian acut poate fi cauzat de spasmele arterelor coronariene. Aceste spasme reduc temporar fluxul de sânge, chiar și în absența plăcilor de aterom semnificative. Embolia coronariană (blocarea unei artere de un cheag provenit din altă parte a corpului) poate fi şi ea o cauză pentru sindromul coronarian acut, dar este mai rar întâlnită.

Sindrom coronarian acut – factori de risc

Există o serie de factori care cresc probabilitatea de a dezvolta sindromul coronarian acut:

1. Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc. Substanțele chimice din țigări deteriorează pereții arterelor, favorizând formarea plăcilor de aterom.
2. Hipertensiunea arterială – tensiunea arterială crescută pune presiune pe vasele de sânge, crescând riscul de formare a plăcilor de aterom.
3. Hipercolesterolemia – nivelurile ridicate de colesterol LDL („colesterol rău”) contribuie la acumularea plăcilor de grăsime în arterele coronariene.
4. Diabetul zaharat – această boală afectează integritatea vaselor de sânge și accelerează procesul de ateroscleroză.
5. Obezitatea – greutatea corporală excesivă este asociată cu creșterea tensiunii arteriale, colesterolului și riscului de diabet, toate contribuind la sindromul coronarian acut.
6. Sedentarismul – lipsa activității fizice afectează sănătatea cardiovasculară generală.
7. Stresul cronic – poate crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, contribuind la riscul de evenimente cardiovasculare.

Sindrom coronarian acut – simptome

În caz de sindrom coronarian acut, recunoașterea simptomelor este esențială pentru obținerea rapidă a ajutorului medical. Cele mai frecvente simptome includ:

• Durerea toracică intensă – deseori descrisă ca o presiune sau „gheară” în piept, aceasta este simptomul principal.
• Dispneea – dificultatea de a respira poate însoți durerea toracică.
• Transpirația rece – este o manifestare frecventă în cazurile de infarct miocardic.
• Greața și vărsăturile – simptomele gastrointestinale sunt mai frecvente la femei și vârstnici.
• Amețelile sau pierderea cunoștinței – acestea pot fi semne ale unei scăderi severe a fluxului sangvin către creier.
• Durerea iradiată – în unele cazuri, durerea se poate extinde către brațe, umeri, gât, maxilar sau spate.

Sindrom coronarian acut – diagnostic

Pentru a diagnostica un sindrom coronarian acut, medicii se bazează pe mai multe investigații:

1. Electrocardiograma (ECG) – detectează modificările electrice ale inimii care indică ischemie sau infarct miocardic.
2. Testele de sânge – măsoară nivelurile de troponină, o enzimă eliberată în sânge în timpul leziunilor musculare cardiace.
3. Ecocardiografia – permite vizualizarea funcției cardiace și a posibilelor leziuni.
4. Angiografia coronariană – este cea mai precisă metodă pentru a identifica blocajele arteriale și severitatea acestora.

Sindrom coronarian acut – tratament

În caz de sindrom coronarian acut, tratamentul se concentrează pe restabilirea fluxului sangvin către inimă și prevenirea complicațiilor ulterioare.

Medicamente:

Tratamentul medicamentos include:

• Aspirină și alte anticoagulante pentru a reduce formarea cheagurilor de sânge.
• Nitroglicerina pentru a dilata arterele coronariene.
• Beta-blocante și inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) pentru a reduce stresul asupra inimii.

Intervenții chirurgicale

• • Angioplastia cu stent: Este procedura prin care se deschide artera blocată și se introduce un stent pentru a menține vasul deschis.
  • Bypass-ul coronarian: Este o intervenție chirurgicală mai complexă, folosită în cazurile severe.

Sindrom coronarian acut – prevenție

Prevenția joacă un rol esențial în reducerea riscului de sindrom coronarian acut. Măsurile preventive includ:

1. Dieta sănătoasă – consumul de alimente bogate în fibre, precum fructele, legumele și cerealele integrale, și reducerea aportului de grăsimi saturate.
2. Renunțarea la fumat – fumatul este un factor de risc major care trebuie eliminat.
3. Exercițiul fizic regulat – activitatea fizică moderată, precum mersul pe jos sau înotul, este benefică.
4. Controlul greutății corporale – menținerea unei greutăți sănătoase reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare.
5. Controlul afecțiunilor preexistente – gestionarea tensiunii arteriale, a diabetului și a colesterolului este esențială.
6. Reducerea stresului – practicile precum meditația și tehnicile de relaxare pot ajuta la reducerea stresului.

Sindromul coronarian acut la femei

Deși sindromul coronarian acut afectează atât bărbații, cât și femeile, există diferențe importante în modul în care acestea manifestă simptomele. Femeile sunt mai susceptibile la simptome atipice, precum oboseală extremă, greață și disconfort abdominal. Din acest motiv, recunoașterea și diagnosticarea sindromului coronarian acut la femei pot fi întârziate, ceea ce subliniază importanța identificării simptomelor.

Sindromul coronarian acut este o afecțiune gravă și complexă care necesită intervenție rapidă pentru a salva viața. Înțelegerea cauzelor, factorilor de risc și simptomelor, precum și prin implementarea unui plan de prevenție bine stabilit, scade riscul de apariție a acestei afecțiuni, putând fi redus considerabil. Adoptarea unui stil de viață sănătos și controalele regulate la medic sunt pași importanți pentru menținerea sănătății cardiovasculare pe termen lung.