Majoritatea oamenilor prefera, chiar adora sa faca cumparaturi, dar unii simt ca au facut din asta o preocupare excesiva, care le ofera o stare reconfortanta pe moment, fara sa sesizeze ca de la un anumit punct comportamentul lor presupune o serie de consecinte.
Un moment de introspectie al cuiva care se afla intr-o astfel de situatie ar putea conduce la ideea ca placerea de a cumpara este o modalitate foarte creativa si foarte la indemana a mintii, elaborata intr-o forma lipsita de critica normativa pentru a solutiona o suferinta psihica. Poate avea origini timpurii, asa cum se intampla, de cele mai multe ori, in cazul persoanelor care sunt afectate de diferite forme de dependenta.
Placerea fata de cumparaturi este intr-un anumit sens „asimptomatica”. A avea putere de cumparare confera, in aparenta, un anumit statut pentru sine si pentru ceilalti, iar intern circumscrie o nevoie inefabila de a umple un gol. Oricum ar fi resimtita, dependenta de cumparaturi se inscrie in aceleasi caracterisitici ca oricare alta forma de adictie.
Cum recunoasteti un dependent
Cateva elemente simptomatice traduse in comportament ar trebui sa atraga atentia in mod special daca o persoana ajunge sa:
- cheltuie mai mult decat isi permite, facand imprumuturi;
- mersul la cumparaturi ca modalitate de a contracara stari de neliniste, furie sau de depresie;
- relatia cu partenerul de viata sau cu cei apropiati incepe sa fie afectata din cauza cheltuielilor sau volumului mare de cumparaturi;
- pierderea controlului la cumparaturi si achizitionarea unor bunuri care nu sunt necesare, ci doar pentru ca este irezistibil sa cumperi;
- declarativ diminuarea valorii unui bun recent achizitionat dintr-un vadit sentiment de vina raportat la costul real al acestuia.
Dependenta de retelele sociale – cum ne afecteaza
Adictie sezoniera
Dependenta de cumparaturi poate fi sezoniera, in perioada de vacanta sau in preajma zilei de salariu, cand limitele financiare sunt extinse. Pentru unii oameni, in special cei care dezvolta asa-zisa dependenta de cumparaturi, din perspectiva chimiei creierului se produce o adevarata furtuna tropicala, pentru ca acesta elibereaza endorfine si dopamina.
In timp, asemeni unei conditionari, aceste stari (de bine) se transforma in adictie, iar comportamentul de a cumpara, un factor declansator. Pe termen scurt, efectul este unul pozitiv pana la euforie, chiar ceea ce unii ar considera fericire. Pe termen mediu si lung persista un sentiment de neliniste, care se soldeaza cu recidiva de a cumpara din nou si din nou, cu consecintele financiare aferente – imprumuturi si datorii, deteriorarea relatiilor cu cei apropiati.
Primii pasi catre recuperare
Ca o prima urgenta, primele interventii pot consta in intarirea unor limite, care sa se sustina pe:
- acceptarea problemei legate de cumparatul in exces;
- limitarea accesului la sume mari de bani de pe card sau cash;
- evitarea mersului neinsotit la cumparaturi, pentru ca cei mai multi aflati in aceasta situatie cumpara singuri. Daca sunt insotiti, probabilitatea de a achizitiona mult scade semnificativ;
- identificarea altor modalitati de a petrece timpul, care sa fie la o distanta sigura de centrele comerciale;
- modificarea comportamentului este cruciala, iar pentru recuperare este nevoie de implicare intr-o psihoterapie.
Ajutorul specializat este necasar intotdeauna
Demersul poate fi unul de lunga durata, pentru ca o psihoterapie exploratorie, recomandata in astfel de situatii, ajuta la intelegerea unor perturbari timpurii care produc efecte in prezent. De asemenea, in cadrul ei se dezvolta un sistem de autoreglare afectiva eficace, mai ales in confruntarea cu impulsul irezistibil de a cumpara. Relatia terapeutica asigura un cadru sigur, ce faciliteaza intelegerea unor limite care, in timp – de cele mai multe ori este un demers de lunga durata – ofera claritate, fluenta si un nou sens.
