Sciatica: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Sciatica este o afecțiune care se caracterizează prin dureri chinuitoare și parestezii ce pot varia de la furnicături, până la amorțeli, de-a lungul distribuției nervului sciatic. Afecțiunea se poate manifesta și la nivelul rădăcinii nervului lombosacral asociat, de unde și durerile de spate tipice în caz de sciatică. Există o concepție greșită, destul de răspândită, conform căreia orice durere de spate sau durere radiculară de picioare s-ar datora sciaticii. Nervul sciatic cuprinde rădăcini nervoase de la nivelul vertebrei L₄ până la nivelul S₃ și are un diametru de până la 2 cm. Acest nerv este cel mai mare nerv al corpului uman, îndeplinind un rol esențial în funcția motorie.

Durerea asociată cu sciatica este exacerbată prin mișcări cum ar fi flexia coloanei lombare sau tusea, aplecarea, răsucirea. Drept urmare, persoanele cu această afecțiuni au o calitate redusă a vieții, întrucât durerea interferează cu activitățile zilnice. Nervul sciatic asigură funcția motorie directă a mușchilor ischiogambieri și adductori ai membrelor inferioare, dar și funcția indirectă a altor mușchi, cum ar fi cei ai gambei și picioarelor. Este responsabil de apariția senzațiilor în mai multe regiuni ale extremităților inferioare. Din acest motiv, persoanele cu sciatică prezintă parestezii asociate compresiei nervului, iar compresia poate avea la bază mai multe mecanisme.

Sciatica – cauze și factori de risc

Nervul sciatic este format din rădăcinile nervoase care se întind de la nivelul vertebrei L₄, până la nivelul vertebrei S₃. Aceste rădăcini fuzionează și formează, la nivelul cavității pelvine, nervul sciatic mare. Acest nerv iese din pelvis, înconjoară mușchiul piriform și trece posterior de alți mușchi. Ajuns la nivelul fosei poplitee (în spatele genunchiului), nervul sciatic dă naștere altor două ramuri nervoase, și anume nervul tibial și fibular comun. Simptomele de sciatică vor apărea atunci când există un proces, de obicei unul care strangulează nervul, ducând la presiune excesivă asupra sa, de-a lungul traiectului său.

Principalele patologii care duc la sciatică sunt:

• sindromul piriform: orice leziune sau inflamație a mușchiului piriform, ca urmare a faptului că nervul sciatic îl înconjoară, va provoca simptome de sciatică;
• hernie lombară sau sacrală: hernia de disc, adică migrarea nucleului pulpos în exterior, fie la nivel lombar, fie la nivel sacral, va provoca radiculopatie și strangularea nervului sciatic, cu apariția simptomelor specifice;
• spondilolisteza: poate fi degenerativă, istmică, traumatică, displazică, patologică, și descrie situația în care vertebrele dintr-o anumită zonă alunecă spre înainte, presând diferite ramuri ale nervului sciatic;
• stenoza spinală: descrie îngustarea canalului vertebral, pe întreaga sa lungime, ceea ce duce la comprimarea măduvei spinării și țesutului nervos din apropiere, inclusiv nervul sciatic;
• spondilita tuberculoasă (boala Pott): durerea de spate, în asociere cu tuberculoza, ar putea fi asociată bolii active (secundară inflamației), și duce la durerea radiculară din sciatică;
• alte posibile cauze pentru sciatică pot fi prezența unei tumori, abcesul epidural, hematomul epidural, spasmele și contracturile musculaturii paravertebrale lombosacrale.

Orice afecțiune care afectează structural nervul sciatic sau duce la comprimarea acestuia poate provoca simptome de sciatică. Totuși, cea mai frecventă cauză a sciaticii este hernia de disc sau bombarea discului intervertebral lombar. La persoanele în vârstă, stenoza lombară, un fenomen asociat înaintării în vârstă, provoacă simptomele specifice. Predispoziția ocupațională a acestei patologii se observă la șoferii de camioane și în general la cei care lucrează în poziții incomode. Alți factori de risc asociați sunt obezitatea, diabetul, stilul de viață sedentar, șezutul prelungit.

Sciatica – simptome și manifestări

Persoanele cu sciatică acuză, de obicei, dureri unilaterale la nivelul coloanei lombare. Însă, un fenomen des întâlnit este ca durerea să iradieze spre extremitatea inferioară de aceeași parte. O altă manifestare este durerea în profunzimea feselor, resimțită ca o arsură. În mod obișnuit, este afectată doar o anumită parte a corpului. Pot fi prezente și paresteziile asociate cu sciatica, cum sunt senzația de amorțeală, furnicături de-a lungul distribuției nervului. În cazuri mai rare, mai este prezentă și senzația de slăbiciune a piciorului, deseori descrisă drept senzație de greutate. Durerea poate fi resimțită asemenea unui șoc electric, fiind agravată de mișcare, tuse, strănut.

În mod tipic, durerea va iradia în profunzimea feselor și la nivelul extremității inferioare aflate de aceeași parte. Rotirea, înclinarea, aplecarea duc la apariția durerii, a cărei intensitate variază de la moderată, până la severă. Statul în picioare timp îndelungat sau în poziția șezândă va duce de obicei la instalarea durerii din sciatică. Este important de reținut faptul că simptomele tipice pot să difere în funcție de ce rădăcină a nervului sciatic este strangulată. Din acest motiv, pentru diagnostic se fac mai multe tipuri de teste, în vederea verificării reflexelor și senzațiilor afectate (fiind cunoscut faptul că anumite afectarea anumitor rădăcini nervoase se manifestă specific).

Sciatica – opțiuni de tratament

În caz de sciatică, alternativele de tratament pot fi următoarele:

Educarea pacientului și terapii alternative:

• aplicarea alternativă de comprese calde și reci pentru a reduce inflamația și durerea;
• evitarea activităților care presupun efort intens, solicitarea picioarelor, menținerea poziției verticale sau șezânde timp îndelungat;
• adoptarea unei posturi corecte, cu evitarea atitudinilor vicioase;
• practicarea de exerciții fizice atent dozate;
• stretchingul coloanei lombare și mușchilor ischiogambieri;
• activitate fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos, înotul, joggingul.

Tratament medical în caz de sciatică:

• administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene, analgezice, miorelaxante și, în funcție de caz, de anticonvulsivante;
• dacă antiinflamatoarele nu sunt eficiente, se pot administra corticosteroizi pe cale orală;
• antidepresive, în vederea creșterii toleranței la durere.
• injecții localizate cu corticosteroizi;
• tehnici chiropractice;
• masajul profund al țesuturilor;
• ședințele de kinetoterapie și fizioterapie pot fi foarte eficiente în caz de sciatică;
• intervențiile chirurgicale pot fi eficiente atunci când sciatica se datorează unor anomalii de natură structurală, cum ar fi hernia de disc, hematomul sau abcesul epidural, prezența unei tumori, sindromul de coadă de cal (cauda equina);
• alte forme de terapie alternativă în caz de sciatică includ acupunctura, dar și diferite forme de masaj care au rolul de a relaxa mușchii, terapia Bowen pentru durere.

Majoritatea cazurilor de sciatică se rezolvă în câteva săptămâni odată cu inițierea tratamentului, fără complicații pe termen lung. În cazuri mai severe, timpul de recuperare este mai lung. Însă, dacă se menține postura incorectă, se suprasolicită coloana și nu se iau măsuri corespunzătoare, există un risc crescut de afectare cronică și sciatică recurentă.

Sciatica – complicații și riscuri asociate

Sciatica apare ca urmare a compresiei nervului sciatic și presiunii excesive asupra acestuia. În cazul în care nu se iau măsurile corespunzătoare, pot apărea complicații ale compresiei. Câteva dintre cele mai comune sunt:

• durere care se agravează în timp;
• parestezii (furnicături, amorțeli) la nivelul piciorului afectat;
• slăbiciune și pierderea forței musculare;
• incontinență fecală sau urinară;
• leziuni permanente și ireversibile ale nervului sciatic.

Cu tratament specific și respectarea recomandărilor specialistului, riscul de complicații scade.