Ciclotimia, cunoscuta, de asemenea, drept tulburarea ciclotimica, este o forma usoara de tulburare bipolara ce conduce la schimbarea dispozitiei. Aceste schimbari nu sunt, insa, la fel de radicale precum in cazul tulburarii bipolare de tip 1 sau 2. Persoanele care sufera de ciclotimie se confrunta cu perioade oscilante in ceea ce priveste starea de spirit. Daca acum va simtiti bine, sunteti fericiti si pare ca nimic rau nu vi se poate intampla, peste o perioada scurta de timp poate interveni decaderea. Intre aceste perioade de crestere sau scadere a dispozitiei pot interveni si momente de stabilitate.
Comparativ cu tulburarea bipolara de tip 1 sau 2, fazele acestei afectiuni sunt mai putin extreme. Totusi, este important sa gestionati aceasta afectiune pentru ca poate creste riscul de tulburare bipolara. Optiunile de tratament includ psihoterapia si medicamentatia.
Simptomele ciclotimiei
Simptomele acestei afectiuni alterneaza intre urcusuri si coborasuri din punct de vedere emotional. Cresterile fac parte din faza hipomaniacala si seamana cu cele are maniei, insa sunt mult mai usoare. Scaderile sunt asemanatoare celor ale depresiei si sunt moderate. Cand o persoana se confrunta cu ciclotimie, ea poate duce la capat activitatile din fiecare zi, desi uneori nu asa cum ar trebui. Caracterul imprevizibil al starii de spirit va poate perturba in mod semnificativ viata pentru ca niciodata nu se stie cum va veti simti.
Faza hipomaniacala a ciclotimiei
Aceasta faza include un sentiment exagerat de fericire sau euforie, optimism dus la extrem, stima de sine ridicata, judecata slaba, comportament agresiv sau ostil, agitatie, activitate fizica excesiva, comportament riscant, cheltuieli fara sens, dorinta nemarginita pentru atingerea anumitor obiective, scaderea nevoii de somn, tendinta de distragere, incapacitate de concentrare, dorinta sexuala crescuta.
Faza depresiva a ciclotimiei
Episoadele depresive pot include combinatii ale urmatoarelor semne si simptome, printre care tristete, pierderea sperantei, ganduri de suicid, anxietate, vina, probleme de somn, oboseala, pierderea interesului asupra activitatilor odata considerate placute, scaderea apetitului sexual, probleme de concentrare, stare de iritabilitate, durere cronica fara o cauza cunoscuta. Dupa primii doi ani de la aparitia simptomelor, acestea se pot agrava.
Ciclotimia: cauze si factori de risc
Cauzele aparitiei acestei afectiuni nu sunt cunoscute cu exactitate, insa cercetatorii sustin ca ar fi rezultatul combinatiei dintre procesul biochimic – schimbarile in ceea ce priveste chimia creierului – factorii ereditari, pentru ca se pare ca s-ar mosteni, si factorii de mediu. Totusi, ciclotimia este o tulburare destul de rara si greu de diagnosticat, mai ales ca simptomele seamana cu cele ale depresiei. Ciclotimia apare in anii adolescentei si se prelungeste si in perioada adulta. Lasata netratata, aceasta afectiune poate conduce la aparitia tulburarii bipolare.
Tratamentul tulburarii ciclotimice
Ciclotimia necesita tratament pe termen lung, chiar si in perioadele in care va simtiti bine. Este nevoie de psihoterapie si de medicamente care sa regleze starea de spirit. Printre acestea se numara anticonvulsivele, acidul valproic, antipsihoticele, medicamentele impotriva anxietatii si antidepresivele. Terapia cognitiv-comportamentala, terapia de familie sau cea in grup va pot ajuta sa gestionati simptomele ciclotimiei si sa duceti o viata normala.
Ruxandra Dumitrescu
Sursa: Mayoclinic.org
