Incompatibilitatea Rhesus (Rh) în sarcină face referire la împerecherea discordantă a factorului Rh matern cu cel fetal. În mod obișnuit, 85% din populație este Rh pozitivă, adică prezintă, pe suprafața hematiilor, antigenul D. Restul populației, de aproximativ 15%, nu prezintă antigenul D pe suprafață, fiind considerată Rh negativă. În afara unei sarcini, a fi Rh pozitiv sau negativ nu ridică niciun risc, considerându-se a fi o variație a normalului. Cu toate acestea, o problemă o ridică sarcina cu Rh negativ, care se traduce prin incompatibilitatea de Rh între mamă și fătul din uter: mama cu Rh negativ (−) și, ca urmare a moștenirii genetice, fătul cu Rh pozitiv (+).
Sarcina cu Rh negativ (incompatibilitatea de Rh) – cum apare?
Transmiterea factorului Rh este ereditară, adică este moștenit (sau nu) de la părinți. Fenomenul incompatibilității de Rh apare atunci când mama cu Rh negativ poartă un făt cu Rh pozitiv sau a fost expusă, prin alte modalități, la sânge Rh pozitiv (transfuzie, de exemplu) în sarcină. Acest lucru crește riscul ca mama să dezvolte anticorpi anti-D, ceea ce poate duce la repercursiuni cu potențial sever asupra fătului (Rh pozitiv, așadar care prezintă antigen D pe suprafața hematiilor care transportă oxigen). Drept urmare, anticorpii anti-D ai mamei vor ataca hematiile fătului și vor duce, în cele din urmă, la complicații majore, cum ar fi boala hemolitică a nou-născutului.
Sarcina cu Rh negativ conturează scenariul în care mama este Rh negativă, iar fătul este pozitiv. Factorul Rh se transmite pe cale autozomal dominantă, iar acest lucru poate fi tradus prin patru scenarii:
Rh-ul mamei | Rh-ul tatălui | Rh-ul fătului |
Pozitiv | Pozitiv | Pozitiv |
Negativ | Negativ | Negativ |
Pozitiv | Negativ | Pozitiv/Negativ, dar fără risc asupra fătului (mama fiind pozitivă) |
Negativ | Pozitiv | Pozitiv/Negativ, dar cu risc asupra fătului atunci când Rh-ul acestuia se dovedește a fi pozitiv |
Este important de reținut faptul că, de cele mai multe ori, prima sarcină cu Rh negativ nu ridică, în general, niciun fel de risc. Riscurile cresc semnificativ, în schimb, dacă și în viitor mama va avea o sarcină cu Rh negativ (fătul cu Rh pozitiv). Acest lucru se datorează unui fenomen numit „sensibilizare”, care duce la producția de anticorpi anti-D în organismul matern.
Sarcina cu Rh negativ – posibile riscuri și complicații asociate
Principalul risc pe care îl ridică sarcina cu Rh negativ este expunerea mamei la antigenul Rh D și formarea de anticorpi anti-Rh (anti-D). Antigenul D este perceput drept „o amenințare”, ceea ce este similar modului în care sunt percepute bacteriile, virusurile sau alți agenți patogeni. Prin expunere la sânge Rh pozitiv (al fătului sau prin alte modalități), are loc activarea anumitor căi imunogene, care vor duce la producerea de anticorpi anti-D. Acești anticorpi se pot lega foarte ușor de antigenul D prezent pe eritrocitele fătului cu Rh pozitiv (reținem faptul că Rh-ul pozitiv înseamnă prezența de antigen D pe suprafața hematiilor care transportă oxigen).
După cum am menționat, prima sarcină cu Rh negativ al mamei și Rh pozitiv al fătului nu este expusă riscului, deoarece consecințele adverse ale incompatibilității de Rh nu afectează, de cele mai multe ori, prima sarcină. Deseori, fătul este născut înainte de dezvoltarea anticorpilor anti-D, fenomen întâlnit în sarcina cu Rh negativ. De cele mai multe ori, mama devine sensibilizată la sânge Rh pozitiv, ceea ce duce la formarea de anticorpi anti-D, în urma nașterii. Principalele cauze ale fenomenului de sensibilizare la Rh pozitiv sunt următoarele:
Expunere la sângele Rh pozitiv al fătului în sarcina cu Rh negativ
- nașterea (vaginală, operația de cezariană);
- avort spontan;
- hemoragie antepartum (placenta praevia, abrupție placentară, ruptură uterină);
- traume și leziuni la nivelul abdomenului;
- în urma procedurilor invazive (biopsia de vilozități coriale, amniocenteză, cordocenteza);
- sarcina molară în fază incipientă;
- sarcina extrauterină (ectopică).
Expunerea la sângele Rh pozitiv provenit din alte surse în sarcina cu Rh negativ
- transfuzii de sânge;
- transplant de măduvă osoasă.
În contextul expunerii la oricare dintre acestea scenarii, în sarcina cu Rh negativ se pot dezvolta anticorpi anti-D. Aceștia traversează placenta, ajung la făt și atacă antigenul D de pe suprafața hematiilor acestuia. Se poate ajunge, astfel, la așa-zisa anemie hemolitică a nou-născutului care duce la distrugerea hematiilor, punând în pericol viața fătului. Hidropsul fetal reprezintă o altă posibilă complicație severă în sarcina cu Rh negativ ulterioară. Formarea anticorpilor îndreptați împotriva antigenului D are loc în urma contactului sângelui mamei cu sângele fătului în timpul nașterii, ceea ce va duce la formarea ulterioară, postpartum, de anticorpi anti-D.
Drept urmare, prima sarcină cu Rh negativ nu ridică riscuri pentru fătul Rh pozitiv, întrucât nu s-au format anticorpi anti-D încă. Aceștia se formează după nașterea fătului, și nu au niciun fel de efect negativ asupra mamei (întrucât, fiind Rh negativă, nu prezintă antigen D). Totuși, risc există în sarcina cu Rh negativ ulterioară, când fătul se dovedește a fi Rh pozitiv. Întrucât există deja anticorpi anti-D în sângele mamei, aceștia pot foarte ușor să traverseze placenta, ajungând la făt. Eritrocitele fătului, ca urmare a faptului că sunt Rh pozitive, deci prezintă antigen D, vor fi considerate „amenințătoare”. Așadar, vor fi atacate de anticorpii anti-D, cu distrugerea lor.
Sarcina cu Rh negativ – management optim
Pentru a afla dacă există risc de sarcină cu Rh negativ, pur și simplu este necesară o analiza de sânge care determină prezența sau absența acestui factor. Uzual, același test determină și grupa sanguină a unei persoane. Sarcina cu Rh negativ este iminentă la femeile fără factor Rh, așadar Rh negative. Cu toate acestea, riscurile pe care le ridică sarcina cu Rh negativ au scăzut major, ca urmare a alternativelor eficiente de management și monitorizare. Dozarea anticorpilor anti-Rh, în primă fază, este esențială, deoarece dictează administrarea ulterioară de imunoglobulină anti-D. Acest preparat biologic, sub formă injectabilă, oprește producția de anticorpi anti-D.
Dacă sarcina cu Rh negativ se prezintă deja cu anticorpi anti-D, administrarea imunoglobulinei anti-D nu mai are niciun efect. Aceasta este recomandată doar la femeile cu sarcină Rh negativ, dar care nu au deja anticorpi anti-D. Se administrează de obicei în săptămâna 28 de sarcină sau în primele 72 de ore postpartum, după nașterea copilului Rh pozitiv. Sarcina cu Rh negativ are un risc ridicat de sensibilizare la Rh-ul fătului, pozitiv, mai ales în timpul nașterii. Atunci când se administrează imunoglobulină anti-D în primele 72 ore de la naștere, se preveni producerea de anticorpi anti-D materni care ar putea afecta sever următoarea sarcină cu Rh negativ.
foto: shutterstock.com