Cu toţii am auzit despre bacterii „bune”, bacterii „rele”, microbiom sau probiotice. Dar este important să ştim şi cum ne influenţează acestea starea de sănătate, unde le gasim şi ce putem face pentru a beneficia de ajutorul lor.
Majoritatea bacteriilor din organism sunt benefice. Cele care se întâlnesc la nivelul intestinului ajută la digestie, dar şi la menținerea sănătății întregului organism, inclusiv a celei psihice. Totalitatea microorganismelor (bacterii, fungi, virusuri) care trăiesc la nivelul tractului digestiv se numeşte microbiom sau floră intestinală. Atunci când aveți multe bacterii „bune”, cele nocive nu mai au spaţiu să se dezvolte, apărând astfel un echilibru sănătos. Iată care sunt principalele moduri în care ne influenţează sănătatea microbiomul.
1. Echilibrul nesănătos = boli intestinale
Studiile au arătat că persoanele cu multe bacterii dăunătoare sunt mai predispuse la apariția unor boli, precum boala Crohn, colită ulcerativă şi sindromul de intestin iritabil.
2. Bacteriile din intestin şi inima
Unele bacterii de la nivelul intestinului ar putea avea legătură cu colesterolul şi cu unele boli de inimă. Atunci când consumați carne roşie sau ouă, bacteriile produc o substanță pe care ficatul o transformă în oxid de trimetilamină (TMAO). Această din urmă favorizează acumularea de colesterol la nivelul vaselor de sânge.
3. Bacteriile din intestin şi rinichii
O cantitate prea mare de TMAO poate duce la apariția bolii cronice de rinichi. Persoanele care suferă de această boală nu pot elimina această substanță cum ar trebui, iar surplusul duce la apariția bolilor de inimă.
4. Bacteriile din intestin şi creierul
Creierul trimite semnale întregului organism. Studiile arată că microbiomul poate afecta emoțiile şi modul în care creierul procesează informațiile senzitive, precum vederea, auzul, mirosul sau simțul tactil. Cercetătorii bănuiesc că dezechilibrul florei intestinale are legătură cu autismul, anxietatea, depresia şi durerea cronică.
5. Bacteriile din organism şi obezitatea
Dezechilibrul florei intestinale poate transmite semnale false de la nivelul creierului în ceea ce priveşte senzația de sațietate sau de foame. Cercetătorii consideră că poate exista o legătură cu glanda pituitară, cu rol în secreția hormonilor care reglează apetitul.
De unde vine ajutorul
Microbiomul intestinal este influențat de factori genetici, dar şi de alimentele consumate.
Probioticele sunt microorganisme vii care îmbunătățesc sănătatea atunci când sunt consumate. Acestea se întâlnesc în unele alimente, dar şi în suplimentele alimentare. Însă, probioticele nu sunt toate la fel şi pot avea efecte diferite în organism:
- Probioticele întăresc sistemul imunitar şi ameliorează simptomele din bolile digestive, precum sindromul intestinului iritabil sau intoleranța la lactoză. Surse bune de probiotice suntprodusele lactatele, legumele fermentate sau murăturile.
- Prebioticele ajută organismul să asimileze calciul mai bine. Prebioticele ajută probioticele să aibă o durată de „viață” mai mare. Le găsim în banane, ceapă, usturoi, sparnaghel, soia şi grâu integral.
- Simbioticele reprezintă combinația probioticelor cu prebioticele.
