„Rosia, astrul pamantului, multipla si fertila stea, cu ale ei arcuiri si curgeri, aleasa desfasurare si abundenta, fara duritate, fara asprime, fara ironii, rosia ne daruieste cadoul ei de patimasa culoare si rece implinire”. „Oda rosiei”- fragment („Ode al tomate” – Pablo Neruda (1904 – 1973) – premiul Nobel pentru literatura in 1971).
Rosia, Solanum lycopersicum L, familia Solanacee, originara din America de Sud, este una dintre cele mai importante plante din alimentatia umana, care poate fi consumata in stare proaspata sau ca ingredient in diferite feluri de mancare, fiind considerata leguma cea mai consumata dupa cartof. Gustoasa si aproape indispensabila in bucatarie, rosia are numeroase caracteristici benefice sanatatii.
Rosia este considerata „regina” culturilor din gradina, atat pentru efectele sale benefice asupra sanatatii, cat si pentru pata de culoare pe care o da numeroaselor feluri gastronomice. Desi putem sa consumam rosii tot anul prin cultivare in sere, valoarea lor nutritiva este mult mai mare si parfumul mai intens atunci cand se cultiva in gradini, maturandu-se la soare, intre lunile iunie-septembrie.
Compozitia chimica a rosiilor
Se cunosc diferite varietati de rosii, rotunde, ovale, „cireasa”, dar toate au aceleasi caracteristici nutritive, fiind o importanta sursa de:
potasiu, fosfor, magneziu, fier, atat de necesare activitatii normale a nervilor si muschilor; vitamine ca A, B si C – rosiile reprezinta a treia sursa importanta de vitamina C din dieta noastra si a patra de vitamina A, prin continutul in betacaroten sau provitamina A; fitosteroli, compusi care scad colesterolul; acid folic, care ajuta la eliminarea homocisteinei, un aminoacid al carui metabolism este dependent de metabolismul unor vitamine din grupul B, mai ales de cel al acidului folic.
Efectul homocisteinei asupra sanatatii
Nivelele crescute de homocisteina sporesc riscul de boala cardiovasculara, mai ales de infarct miocardic si de accident cerebrovascular sau boala vasculara la maini si picioare. Homocisteina este, de asemenea, implicata in evolutia arterosclerozei, proces prin care se produc aglomerari de substante grase si minerale in peretii arterelor, care progresiv capata o duritate aparte si determina afectarea flexibilitatii vasului de sange respectiv. Persoanele cu nivele sanguine crescute de homocisteina, prezinta si alti factori de risc asociati, cum sunt hipertensiunea sau nivele crescute de colesterol care provoaca tromboze.
O rosie de marime medie are 11 calorii, 95% din greutatea sa fiind apa si 4% carbohidrati. Aceste caracteristici, alaturi de puterea sa diuretica si continutul scazut in sodiu, o converteste intr-un aliat important in dietele de slabire si de control al greutatii.
Cercetarile realizate sugereaza ca unii compusi ai rosiei, cum este licopenul, influenteaza mecanismele biologice de aparare, cum sunt cele imune si functia antioxidanta a organismului. Afectarea ADN-ului este un pas important in aparitia cancerului. Administrarea experimentala¹ timp de 2 saptamani de suc de rosii a redus semnificativ nivelele organismului de ADN afectat la nivelul celulelor limfocitare (de aparare) din sangele periferic, iar suplimentarea cu piure de rosii a crescut protectia ADN-ului fata de radicalii liberi.
Licopenul, un compus cu proprietati de exceptie
Rosia este un aliment foarte bogat in licopen, un pigment vegetal din familia carotenoidelor, compus descoperit in 1873, care confera culoare acestei legume, dar si proprietati de exceptie, licopenul fiind un puternic antioxidant. Numeroase studii au demonstrat ca, prin consumul obisnuit de rosii se creste rezistenta organismului la cancerul de prostata, plaman, digestiv, dar si afectiunile cardiovasculare. Totodata, rosia ajuta la combaterea aterosclerozei si al sindromului de degenerescenta musculara, cauze principale de discomfort ale persoanelor de peste 65 ani.
Studiile efectelor benefice asupra sanatatii ale rosiilor si derivatelor acestora s-au concentrat in principal asupra carotenului acestora, licopenul, totusi, administrarea numai de licopen timp de 12 saptamani nu a avut nici un efect asupra ADN-ului afectat in limfocitele umane. Aceste observatii arata ca este mai eficienta asocierea de:
– carotenoizi (o clasa de pigmenti naturali liposolubili care se gasesc in special in plante, intervenind in fotosinteza);
– tocoferol (vitamina E, liposolubila);
– acid fenolic si flavonoide (care fac parte din categoria polifenolilior, compusi naturali care se gasesc in plante).
Aceasta asociere de diferiti carotenoizi sau asocierea de carotenoizi cu tocoferol (vitamina E) sau cu polifenoli are efecte simultane asupra blocarii reactiilor patologice, cum este si peroxidarea grasimilor, care genereaza radicali liberi capabili sa afecteze ADN-ul. De asemenea, s-a constatat ca suplimentarea unei diete care contine o cantitate redusa de carotenoizi, cu suc de rosii poate creste imunitatea celulara, implicata in reducerea riscului de cancer.
Rosiile tratate termic, mai eficiente
Spre deosebire de fructele si legumele care, tratate termic, isi reduc continutul nutritiv, de exemplu vitamina C, in rosiile procesate termic creste concentratia licopenului biodisponibil si nu se pierd proprietatile antioxidante. Mai mult, studiile realizate au confirmat ca organismul absoarbe mult mai bine licopenul din rosiile tratate termic.
Rosia proaspata ofera o cantitate de 4 ori mai mica de licopen biodisponibil organismului, deoarece acesta se gaseste retinut intre celuloza si structura celulelor vegetale din rosia intreaga, in timp ce sucul sau sosul de rosii reprezinta o sursa de licopen mai usor de utilizat de catre organism prin eliberearea sa din celule in timpul triturarii.
In afara de rosii, sunt si alte fructe si legume rosii bogate in licopen, cum este pepenele rosu, dar proportia continuta este mult mai mica. Peste 80% din licopen din dieta noastra provine din rosii si produsele derivate din rosii, iar administrarea lui in asociere cu uleiul de masline ii creste absorbtia.
Antioxidantii regasiti in compozitia rosiilor
Antioxidantii sunt substante (vitamine, minerale, coloranti naturali) care protejeaza celulele organismului uman de efectele nocive ale radicalilor liberi, molecule care se formeaza in corp prin contact cu oxigenul.
Radicalii liberi sunt partial responsabili de procesele de imbatranire, de bolile cardiovasculare si de aparitia cancerului si actioneaza prin atacul asupra membranelor celulare si al ADN-ului celular. Procesul de oxidare celulara este un proces obisnuit care afecteaza toate tesuturile, fiind inevitabil, dar unii factori cum sunt: contaminarea mediului, fumatul, alimentatia bogata in grasimi saturate, expunerea excesiva la soare si activitatea fizica in exces, contribuie la cresterea productiei de radicali liberi.
Majoritatea antioxidantilor se afla in alimentele vegetale, motiv pentru care este atat de necesar sa consumam multe fructe si legume deoarece acestea ne protejeaza natural de radicalii liberi.
Cei trei mari reprezentanti ai antioxidantilor sunt: vitaminele C, E si betacarotenii sau provitamina A. Cea mai mare putere antioxidanta o au: citricele, nucile, arahidele, migdalele, spanacul, ceapa, in special cea rosie, fructele de padure, varza, morcovii, strugurii, dovleacul, pepenele galben, kiwi si, bineinteles, rosiile. Se recomanda consumul saptamanal de 7 portii din derivate de rosii, (o portie = un pahar de 250 ml de suc de rosii sau 125 ml de sos tomat pentru diferite preparate). Rosiile sunt intens folosite in dieta mediteraneeana, iar in gastronomia spaniola este componentul principal al preparatului tipic numit „gazpacho”.
Cand nu avem voie sa consumam rosii?
Trebuie amintit si continutul moderat in acid oxalic al rosiilor, (5.3 mg / 100 g) substanta care formeaza saruri insolubile cu calciul (oxalatul de calciu) care pot precipita sub forma de calculi sau pietre la rinichi. De asemenea, datorita aciditatii sale, se recomada un consum moderat sau chiar contraindicarea lui in cazul afectiunilor gastroduodenale.
La cumpararea rosiilor, trebuie sa le alegem pe cele mai proaspete, cu pielea neteda, fina, de consistenta medie (nici prea tari, nici prea moi), nici prea verzi, dar nici prea mature. Rosiile se pot depozita pe perioade mai lungi in stare naturala prin asezare pe codita sau zona verzuie care corespunde locului de prindere pe vrej si separate intre ele. In frigider se pot mentine in stare buna intre 6 si 8 zile, daca se pastraza intregi si maximum 2 zile daca se conserva sub forma de suc proaspat sau de amestec triturat.
Bibliografie
¹ Carcinogenesis vol. 25 no. 12 pp. 2373–2378, 2004 Effects of supplementing a low-carotenoid diet with a tomato extract for 2 weeks on endogenous levels of DNA single strand breaks and immune functions in healthy non-smokers and smokers
² Prostate Cancer and Prostatic Diseases (2006) 9, 407-413. Lycopene inhibits DNA synthesis in primary prostate epithelial cells in vitro and its administration is associated with a reduced prostate-specific antigen velocity in a phase II clinical study N J Barber, X Zhang, G Zhu, R Pramanik, J A Barber, F L Martin, J D H Morris, G H Muir
³ Nature Biotechnology 23, 825 – 826 (2005) A two-for-one in tomato nutritional
enhancement Richard A Dixon.
Dr. Ruxandra Ionescu
