Insulina este un hormon ce acţionează ca o cheie. Aceasta „descuie” celulele pentru a lăsa să pătrundă glucoza din sânge, pentru a produce energie. În unele cazuri, acest mecanism nu funcţionează şi favorizează acumularea glucozei în sânge.
Care sunt simptomele şi factorii de risc
De cele mai multe ori, rezistenţa la insulină nu dă simptome. Puteţi avea această afecţiune fără să ştiţi. Însă, uneori, persoanele cu rezistenţă la insulină severă pot avea anumite pete de culoare închisă la nivelul gâtului, coatelor, genunchilor, mâinilor şi al axilelor.
Factorii de risc pentru rezistenţa la insulină includ:
- obezitatea
- sedentarismul
- hipertensiunea arteriala (valori crescute ale tensiunii arteriale)
- fumatul
- afecţiuni ale sistemului vascular: valori scăzute ale colesterolului „bun” (HDL), nivel crescut al grăsimilor din sânge (trigliceride), boli de inimă, accident vascular cerebral în antecedente şi afecţiuni vasculare la nivelul gâtului sau al picioarelor.
- factorii genetici. Dacă unul dintre părinti, frate sau soră au diabet de tip 2, puteţi avea un risc mai mare. De asemenea, dacă în timpul sarcinii, mama a avut diabet gestaţional, riscul de a dezvolta rezistenţa la insulină este mai mare.
Cum este diagnosticată rezistenţa la insulină?
Testul pentru rezistenţa la insulină este complicat şi deranjant pentru pacient şi, din acest motiv, medicul vă poate testa pentru a diagnostica întâi prediabetul (afecţiunea anterioară diabetului) şi o eventuală valoare crescută a glicemiei (zahărului din sânge). Acest lucru se face prin prelevarea unei probe de sânge şi trimisă la laborator, pentru a identifica valoarea glicemie pe nemâncate sau, în funcţie de caz, a celei din lunile anterioare (hemoglobina glicozilată). Valorile crescute sugerează rezistenţa la insulină.
Insulina este produsă de pancreas. Eventual, celulele care produc insulina se pot defecta, favorizând apariţia prediabetului şi a diabetului de tip 2. Însă, dacă aţi descoperit că aveţi rezistenţa la insulină şi faceţi schimbări ale stilului de viaţă, puteţi opri transformarea rezistenţei la insulină în diabet.
Ce trebuie să faceţi pentru a ameliora rezistenţa la insulină?
Schimbarile stilului de viaţă dezordonat pot evita apariţia diabetului. Acestea cuprind:
Dietă sanatoasă. Este necesar să renuntaţi la sare, dulciuri, făinoase şi grăsimi animale. În schimb, puteţi consuma din plin fructe şi legume proaspete, precum şi cereale integrale. Acest plan sănătos de alimentaţie vă ajută să menţineţi o greutate corporală normală şi, prin urmare, să amelioraţi rezistenţa la insulină. În plus, dieta echilibrată ajută celulele pancreasului să folosească insulina mai bine.
Acest tip de dietă, asociată cu pierderea kilogramelor în plus şi cu exerciţiile fizice, vă poate ajuta să ţineţi sub control această afecţiune.
Exerciţiile fizice. Activitatea fizică ajută în lupta împotriva rezistenţei la insulină. Precum dieta sănătoasă, acestea ajută la pierderea kilogramelor în plus şi îndeamnă celulele să folosească insulina. Faceţi exerciţii fizice cel puţin 30 de minute pe zi, timp de minimum 5 zile pe săptămână.
Medicamente. Schimbările stilului de viaţă reprezintă cel mai bun tratament pentru rezistenţa la insulină. Însă, dacă aveţi risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2, medicul vă poate recomanda anumite medicamente antidiabetice, precum metforminul. Acest medicament poate preveni sau amâna apariţia diabetului de tip 2 în rândul tinerilor şi poate ajuta, de asemenea, şi femeile cu diabet gestaţional (în timpul sarcinii).
Persoanele cu rezistenţa la insulină au un nivel mai crescut al inflamaţiei la nivelul corpului. Din acest motiv, persoanele cu rezistenţă la insulină au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare, cheaguri de sânge la nivelul arterelor, boli de rinichi şi de ficat, sindromul ovarelor polichistice, precum şi artrita reumatoidă.
