Ansamblul functiilor care asigura schimburile de oxigen si de dioxid de carbon intre atmosfera si celulele organismului.
Plamanii sunt cei care permit globulelor rosii din sange sa recupereze oxigenul din aer. Respiratia pulmonara se afla sub controlul centrilor respiratori situati in creier: nu sunt necesare eforturi constiente pentru a inspira si expira aerul, in schimb, profunzimea si ritmul respiratiei pot fi modificate sub controlul vointei.
Respiratia se desfasoara in mai multi timpi. Oxigenul din aerul inspirat patrunde in alveolele pulmonare (ventilatie), apoi difuzeaza in vasele sangvine care le inconjoara (hematoza). Sangele astfel imbogatit in oxigen este transportat de la plamani spre partea stanga a inimii si apoi, prin marea circulatie, spre diferitele tesuturi ale organismului, unde furnizeaza oxigenul sau celulelor. Atunci incepe respiratia celulara: celulele se servesc de oxigenul adus de sange pentru a furniza prin oxidare energia necesara lor, dar mai produc si deseuri (dioxid de carbon, apa) care sunt, la randul lor, eliminate in sange. Acesta, prin vene, ajunge in cavitatile cardiace drepte, care il propulseaza spre plamani, unde este debarasat de dioxidul de carbon in exces, care este eliminat prin expiratie.
Tulburarile respiratorii – Principalele afectiuni care pot antrena tulburari respiratorii sunt bronsita cronica obstructiva astmul, emfizemul, dilatatia bronhiilor, mucoviscidioza, bolile infectioase (tuberculoza), bolile peretilor alveolelor (fibroza, sarcoidoza, pneumoconioza, pneumopatie de hipersensibilitate), deformatiile toracice, bolile neuromusculare (miopatie, poliomielita), embolie sau edem pulmonar, cancer bronhopulmonar si apneea de somn.
