Mătreața este o afecțiune comună a scalpului care poate afecta orice categorie de vârstă, dar se observă o incidență de aproape 50% în rândul copiilor aflați în perioada de prepubertate. Chiar și în ziua de astăzi, există dezbateri extinse în ceea ce privește dacă mătreața ar trebui catalogată drept boală sau o simplă afecțiune a scalpului. În mod obișnuit, după spălarea părului ajung să fie eliminate aproximativ 487.000 celule/cm2 de la nivelul scalpului. La persoanele care suferă de mătreață sau dermatită seboreică, o altă afecțiune a scalpului, acest număr poate ajunge chiar la 800.000 celule/cm2. Spre deosebire de dermatita seboreică, mătreața nu implică inflamație.
Mai mult decât a fi o afecțiune cu simptome sistemice, rareori asociindu-se cu manifestări cum sunt pruritul sau căderea părului, mătreața implică o componentă estetică, ca urmare a apariției de scuame albicioase (lame de celule cornoase exfoliate). S-a stabilit faptul că keratinocitele ar juca un rol important în exprimarea și generarea reacțiilor imunologice care ar putea sta la baza apariției mătreții. Totuși, mulți specialiști consideră că mătreața nu reprezintă o problemă strict de natură medicală, pe cât de natură cosmetică, fiind frecvent asociată folosirii cosmeticelor cu risc în afectarea, uscarea și deteriorarea scalpului, cu desprinderea celulelor cornoase.
Mătreața – cauze și factori de risc
Mătreața, tradusă printr-o descuamare excesivă și generalizată a scalpului, se poate datora unei game variate de factori. Poate fi vorba atât despre anumite condiții medicale, în special infecții cu microorganisme, dezechilibre hormonale, cât și despre contactul cu anumiți factori externi, de risc, care pot stimula producția de mătreață și descuamarea celulelor, cu apariția lamelor de mătreață. Cu toate acestea, mătreața, însă fără a fi însoțită și de mâncărimi, căderea părului într-o anumită zonă, nu indică niciun fel de infecție fungică sau bacteriană. În mod obișnuit, aceasta apare ca urmare a folosirii produselor cosmetice care usucă pielea scalpului. Iată câteva cauze:
- Folosirea produselor de cosmetizare a părului: fixativul, agenții surfactanți duri, produsele care conțin coloranți, alcool, parfumanți sintetici, șamponarea excesivă, vopsirea frecventă a părului, decolorarea acestuia și pieptănarea excesivă, folosirea uscătorului pentru păr etc.;
- Expunerea excesivă la lumină UV provoacă descuamarea scalpului și apariția de mătreață;
- Poluarea;
- Transpirația excesivă;
- Condițiile climatice (aerul rece și uscat provoacă uscarea excesivă a pielii, existând un risc mai mare de descuamare și apariția de mătreață);
- Deficitul nutrițional de vitamina B2, vitamina B3, B6, zinc, fier;
- Alimentația dezechilibrată;
- Igiena deficitară;
- Stresul;
- Practicarea înotului crește riscul ca o persoană să dezvolte mătreață (ca urmare a contactului periodic cu apa bogată în clor, fără purtarea unei căști de înot, ceea ce duce la uscăciune la nivelul scalpului);
- Fumul de țigară;
- Expunerea cronică la stresori.
Apariția mătreții ar putea avea și etiologie microbiană, motiv pentru care mulți specialiști susțin că mătreața reprezintă o formă ușoară de dermatită seboreică la nivelul scalpului. Este cunoscut faptul că speciile lipofile ale genului Malassezia (fungi) sunt implicate în apariția unui tip numit „mătreață fungică”. Scalpul adăpostește mai multe specii de microorganisme, cum ar fi speciile de Stahpylococcus, Propionibacterium și Malassezia. Densitatea acestor micoorganisme poate varia de la 103-105/mm2. La persoanele care se confruntă cu mătreață, se observă o creștere în densitatea speciilor de Malassezia, numărul acestora aproape dublându-se.
Ca răspuns la terapia antifungică, populația de Malassezia se reduce, însă populația bacteriană este rareori afectată. După întreruperea tratamentului, mătreața tinde să reapară, întrucât a fost observat faptul că populația de Malassezia revine la normal. Un alt aspect interesant în ceea ce privește cauza bacteriană a mătreții este răspunsul pozitiv la tratamentul cu diverși steroizi. Se cunoaște faptul că steroizii suprimă imunitatea, de unde și ideea că există o reacție mediată pe cale imunitară care duce la apariția de mătreață. Până în prezent, nu există explicații clare care să certifice, într-adevăr, ce anume duce la apariția mătreții, fiind propuse mai multe teorii.
Mătreața – remedii și soluții naturale
Pe lângă șampoanele împotriva mătreții, există și o serie de tratamente naturale pentru a scăpa de mătreață. În continuare, vor fi prezentate cele mai obișnuite și populare dintre acestea.
Uleiul din arbore de ceai
Întrucât se dovedește eficient pentru a trata și ameliora o varietate de afecțiuni dermatologice, uleiul din arbore de ceai a fost folosit, cu eficiență, și pentru a reduce semnele mătreții. Efectul se datorează compușilor bioactivi găsiți în frunzele și florile arbustului Melaleuca alternifolia.
Uleiul de cocos
Aplicarea uleiului de cocos la nivelul scalpului poate asigura o hidratare optimă a pielii, ducând astfel la prevenirea apariției de scuame, ca urmare a exfolierii și uscăciunii excesive. Acesta se aplică la nivelul scalpului și se lasă să acționeze timp de aproximativ 30 de minute.
Uleiul de măsline
În mod asemănător uleiului de cocos, uleiul de măsline este bogat în acizi grași polinesaturați, cu efect antiinflamator, asigurând și o hidratare în profunzime a scalpului. Se aplică la nivel de scalp și se lasă aproximativ 20-30 de minute.
Gelul de aloe vera
Gelul de aloe vera nu doar că ajută hidratarea scalpului, ci promovează și vindecarea mai rapidă a eventualelor leziuni apărute ca urmare a pielii excesiv de uscate. Este util și pentru a ameliora simptome care pot apărea în asociere cu excesul de scuame, cum ar fi pruritul.
Oțetul de mere
Datorită pH-ului acid, aplicarea de oțet de mere creează un micromediu nefavorabil dezvoltării și creșterii speciilor de Malassezia. Ca urmare a reducerii populației, se reduce și producția de scuame și exfolierea pielii.
Clătirea părului cu ceai verde sau ceai de urzici
După spălarea părului, aplicarea unei „măști de păr” din ceai verde sau ceai de urzici ar putea să reducă semnele mătreții, deoarece aceste plante conțin o gamă complexă de compuși naturali cu proprietăți antibacteriene și antioxidante.
Utilizarea bicarbonatului de sodiu
Multe persoane folosesc o pastă compusă din bicarbonat de sodiu și apă, aplicată pe scală. Este cunoscut faptul că bicarbonatul de sodiu este un exfoliant natural, ceea ce ajută la îndepărtarea excesului scuame și celule moarte. Totuși, nu se recomandă utilizarea îndelungată a acestui tip de remediu, deoarece bicarbonatul poate provoca alterarea pH-ului de la nivelul scalpului.
