Modificare a alimentatiei obisnuite in scopuri terapeutice (in caz de ateroscleroza, de diabet, de guta, de obezitate etc.) sau pentru a satisface nevoile fiziologice specifice (femei gravide, sportivi, persoane in varsta etc.).
Indicatii – Multumita progreselor realizate in cunoasterea bolilor si in farmacologie, prescrierea de regimuri terapeutice a evoluat: numarul de afectiuni pentru care ele sunt realmente necesare a scazut si numeroase regimuri candva foarte severe, precum cel fara sare sau regimul diabeticului, sunt mai maleabile. Actualmente, cel mai frecvent prescrise sunt regimurile hipocalorice (sau hipoenergetice) pentru tratamentul obezitatii, regimurile pentru dislipidemii (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie) si cel al diabetului. Anumite afectiuni renale (sindromul nefrotic, insuficienta renala etc.) impun, de asemenea, un control al anumitor nutrimente ca apa, proteinele, sarea, potasiul etc.
Desfasurare si efecte nedorite – In orice imprejurare, regimul, care face parte din tratamentul medical global, ramane sub responsabilitatea medicului. Orice regim trebuie sa constituie, mai intai, obiectul unui bilant: daca regimurile aduc, in general, un ajutor eficace in tratamentul bolilor, ele pot uneori sa fie mai periculoase decat utile (risc potential de denutritie la o persoana in varsta, de exemplu). Trebuie sa mentionam, de asemenea, ca foarte multe femei sunt deosebit de atente la numarul de calorii pe care le ingera si ca ajung sa absoarba zilnic mai putin de 1500 calorii, chiar mai putin de 1200 calorii pe zi. Daca aceste regimuri se prelungesc, apar carente in anumite nutrimente; mai mult, slabirea avuta in vedere nu este obtinuta, organismul adaptandu-se la aporturi energetice mai mici.
