Prezentare:
Cps. 200 mg; cutie 14 blist. 10 cps.
Indicatii:
Tratamentul adultilor cu hepatita cronica C (in asociere cu interferon), care au raspuns in prealabil la tratamentul cu interferon alfa, dar care au prezentat ulterior recadere; tratamentul hepatitei cronice C evidentiata histologic, netratata anterior, fara decompensare hepatica, cu valori ridicate ale ALT, cu ARN-VHC seric si care prezinta fibroza sau activitate inflamatorie marcata.
Doze:
1000-1200 mg/zi, in doua prize, in timpul mesei, in asociatie cu interferon alfa-2b (administrata subcutanat) 3 milioane UI de 3 ori pe saptamana. Pacientii cu un clearance al creatininei < 50 ml/min nu trebuie tratati cu ribavirina. Nu se recomanda tratamentul cu ribavirina la copii si adolescenti sub 18 ani.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate. Sarcina. Perioada de alaptare. Afectiuni cardiace severe in antecedente, cardiopatie instabila sau necontrolata, in ultimele 6 luni. Hemoglobinopatii (de ex.: talasemie, siclemie). IRC sau clearance al creatininei < 50 ml/min. Antecedente de boala psihica severa. Disfunctie hepatica severa sau ciroza hepatica decompensata. Afectiune tiroidiana preexistenta, daca nu poate fi controlata prin tratament conventional.� Sarcina si alaptare.
Atentionari:
Potential teratogen si/sau embriocid semnificativ. in timpul trat. si 4 luni dupa oprirea acestuia femeile cu potential fertil si partenerii trebuie sa foloseasca mijloace contraceptive eficace. Pacientii de sex masculin ale caror partenere sunt insarcinate trebuie sa foloseasca prezervativul pentru a minimaliza patrunderea de ribavirina in vagin. Monitorizarea functiei cardiace, deoarece anemia asociata cu utilizarea de ribavirina poate determina deteriorarea functiei cardiace sau exacerbarea simptomelor coronariene. Atentie la pacientii cu tulburari psihice sau ale SNC, inclusiv depresie clinica; la cei cu HIV care sunt tratati cu zidovudina sau stavudina (asocierea determina o viremie HIV crescuta). Soferi si activitati de precizie.
Reactii adverse:
Anemie. Hemoliza asociata cu valori crescute ale acidului uric si ale bilirubinei indirecte. Tulburari psihice grave (ideatie suicidala). Afectarea functiei tiroidiene.
