Este o mancarime care nu afecteaza decat o parte a corpului.
Printre pruriturile localizate, unele se disting prin frecventa lor:
– pruritul anal poate avea o cauza locala (abuz de pomada, infectie cu o ciuperca sau o bacterie, hemoroizi, fisura anala sau fistula anala) sau generala (afectiune hematologica sau hormonala, cancer al anusului, diaree cronica); la copil, originea sa este in mod frecvent oxiuroza (infestarea cu un vierme parazit care isi depune ouale pe marginea anusului)
– pruritul pielii capului trebuie sa duca in primul rand la detectarea unei eventuale infestari cu paduchi, indeosebi la copil; de asemenea, poate fi vorba de o boala dermatologica (psoriazis) sau de o infectie cu o bacterie sau cu o ciuperca (pitirosporoza);
– pruritul genital poate constitui o reactie la anumite produse utilizate pentru toaleta (sapunuri prea alcaline, antiseptice prea agresive) sau pentru curatatul hainelor, o reactie la latexul prezervativului, la lenjeria de corp din materiale sintetice sau poate constitui semnul unei infectii (herpes, candidoza, infectii cu chlamydia, cu tricomonas etc.); la femeie pruritul genital este insotit in acest caz cu leucoree (pierderi albe); un prurit al vulvei poate sa mai fie cauzat de o boala localizata a pielii din aceasta zona sau de o boala generala (diabet, hipertiroidie).
Tratament si prevenire – Ca si pentru pruritul generalizat, tratamentul este mai intai de toate cel al cauzei, asociat la nevoie cu cel al pruritului in sine.
Unele prurituri anale si genitale pot fi prevenite purtand lenjerie de corp din bumbac spalata cu sapun usor alcalin si prin folosirea pentru toaleta intima a sapunurilor nealcaline.
