Schimbarea anotimpului influenţează nu doar dispoziţia, ci şi sistemul imunitar. Sezonul rece şi uscat, alimentaţia, oboseala şi lipsa activităţii fizice sunt doar câţiva dintre factorii care pot favoriza apariţia infecţiilor virale. Cu toate acestea, există soluţii pentru a vă îmbunătăţi sistemul imunitar şi a vă proteja sănătatea.
Toamna se fac provizii pentru iarnă. Mai important decât zacuştele, dulceţurile şi murăturile pe care le cuibăriţi în cămară şi fructele şi legumele pe care le adăpostiţi în congelator, ar trebui să fie stocul de sănătate. Tranziţia dintre anotimpuri poate pune organismul la grea încercare. De aceea, pentru a vă creşte imunitatea în sezonul rece, este necesar să ţineţi cont de anumite lucruri. Iată care sunt principalele recomandări.
Nutrienţii, cei mai buni prieteni ai imunităţii
Încercați să consumaţi zilnic între 5 şi 7 porții de fructe şi legume pentru a vă putea procura vitaminele, mineralele și antioxidanții de care aveţi nevoie pentru a vă stimula imunitatea. Atunci când vă pregătiţi meniul zilnic, aveţi grijă ca în farfuria dumneavoastră să se regăsească alimente care conţin următorii nutrienţi:
- beta-caroten – se găseşte în vegetale, cum ar fi cartofi dulci, morcovi, dovleac, pepene galben, mango, broccoli, spanac, salată verde şi roșii;
- vitamina C – se găseşte în ardei gras, coacăze negre, pătrunjel, broccoli, varză de de Bruxelles, conopidă, litchi, papaya, căpşune, portocale, lămâi, grapefruit şi kiwi;
- vitamina D – se găseşte în somon, hering, sardine, ulei de ficat de cod, ouă şi produse fortificate cu vitamina D, precum lapte de vacă sau de soia, suc de portocale şi fulgi de ovăz;
- zinc – tinde să se absoarbă cel mai bine din carne de vită, fructe de mare, germeni de grâu, fasole, nuci şi tofu;
- probiotice – bacteriile „bune” care susţin sănătatea se găsesc în iaurt, kefir, tempeh (soia fermentată), kombucha (bautură fermentată pe bază de ceai) şi murături;
- proteine – atât de origine animală, cât şi de origine vegetală, printre care lapte, iaurt, ouă, carne de vită, pui, fructe de mare, nuci, semințe, fasole și linte.
- antioxidanţi – fructele și legumele colorate, inclusiv fructele de pădure, morcovii și spanacul au antioxidanți care vă protejează împotriva stresului oxidativ, ceea ce se traduce printr-un sistem imunitar mai puternic.
Flora intestinală şi sistemul imunitar
Ţineţi minte că bacteriile „bune” care se găsesc în tractul digestiv vă ajută organismul nu doar să digere hrana, ci şi contribuie semnificativ la reglarea metabolismului şi a imunităţii. Potrivit specialiştilor, 70%-80% din celulele sistemului imunitar se află în intestinul gros. Aşadar, ceea ce mâncaţi are un mare impact asupra sănătăţii. La modul general, indiferent de anotimp, încercaţi să evitaţi zahărul, glutenul şi alimentele procesate, deoarece acestea slăbesc sistemul imunitar. De multe ori, chiar dacă aveţi o alimentaţie echilibrată, se poate întâmpla să vă confruntaţi cu anumite deficienţe nutriţionale. În astfel de cazuri, este recomandată administrarea suplimentelor alimentare.
Flora intestinală, arhitectul imunităţii noastre
Igiena mâinilor şi a suprafeţelor
Spălatul pe mâini rămâne, în continuare, una dintre regulile de aur ale sănătăţii. O bună igienă a mâinilor ajută la prevenirea răspândirii microbilor. De asemenea, este important să spălaţi produsele înainte de a le mânca sau prepara, să igienizaţi ustensilele de bucătărie şi să dezinfectaţi suprafeţele de acasă şi de la locul de muncă.
Apa, cea mai bună băutură pentru sistemul imunitar
Consumaţi o cantitate adecvată de lichide de-a lungul întregii zile. Chiar dacă temperaturile au început să scadă, hidratarea trebuie să rămână o prioritate. Indiferent de anotimp, procesele vitale ale organismului depid de aportul zilnic de lichide. Cea mai bună alegere pe care o puteţi face în acest sens este… apa! Alte opţiuni dezireabile sunt ceaiul şi supa, dar şi fructele şi legumele pe care le consumaţi.
Sport şi odihnă
Mişcarea regulată întăreşte sistemul imunitar. Specialiştii recomandă cel puţin 30 de minute de activitate fizică moderată de 5 ori pe săptămână sau cel puţin 20 de minute de activitate fizică intensă de 3 ori pe săptămână. Legat de odihnă, nu pierdeţi din vedere faptul că organismul are nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte pentru a se reface. Cercetările demonstrează că lipsa somnului și stresul crescut contribuie la îmbolnăvire și la o starea generală de sănătate precară.
