Prof. univ. dr. Adriana Stănilă: „Adulţii peste 40-45 de ani trebuie să lucreze la calculator cu ochelari prescrişi profesional”

Cu ochii în calculatoare, telefoane şi tablete. Ultimele luni ne-au pus în situaţia de a renunţa la relaxările obişnuite şi de a sta tot mai mult cu privirea în astfel de dispozitive. Pericolul nu este doar pentru noi, pentru adulţi, ci şi pentru cei mici. Dar ştim însă ce înseamnă prea mult şi când trebuie să luăm o pauză, astfel încât ochii să nu ne fie afectaţi? Când avem nevoie de oftalmolog?

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena VizualMax, supliment alimentar ce ajută la menţinerea sănătăţii ochilor şi la îmbunătăţirea vederii. Conţine acizi graşi Omega-3, vitaminele A, B2, C şi E şi un complex de minerale.

Pentru a afla răspunsul la aceste întrebări, am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Adriana Stănilă, fondatoarea clinicii Ofta Total din Sibiu. Cu o experienţă vastă în domeniul oftalmologiei, prof. univ. dr. Adriana Stănilă ne împărtăşeşte din experienţă şi ne oferă câteva sfaturi esenţiale pentru a ne proteja ochii.

Tablete, telefoane, televizoare, jocuri şi lecţii online. Cât de mult sunt afectaţi ochii copiilor în această perioadă?

Probabil că vom vedea asta peste ceva timp, nu am observat încă probleme speciale la copii legate de şcoala online. Corect ar fi să lucreze la calculator sau laptop, nu la telefon sau tabletă şi la un birou special de calculator. Am observat însă că în această perioadă părinţii vin cu copiii la un control oftalmologic profilactic, să vadă dacă nu are copilul vreun defect de vedere şi să afle dacă lucrul la calculator din această perioadă poate afecta grav vederea copilului în viitor. „După ce ne-am străduit ani de zile să îi îndepărtăm de calculator, acum îi îndemnăm sau chiar îi obligăm. Ce să mai creadă copiii despre noi?”... asta spun părinţii.

Cât timp ar trebui să stea un copil cu ochii în astfel de dispozitive şi ce metode există pentru a le relaxa ochii?

Dacă se respectă o anumită igienă, respectiv să ţină tableta, telefonul, ecranul computerului la o distanţă de 30-40 cm, să facă pauze de 10-20 minute la o oră, să lucreze mai mult la lumina naturală, nu cred ca vor fi probleme mari. Se poate dezvolta o miopie, uneori falsă, care trebuie corectată.

Dar în cazul adulţilor? Ce efecte negative pot exista din cauza faptului că alte activităţi recreative au fost restricţionate o lungă perioadă de timp?

Adulţii tineri au cam aceleaşi probleme ca şi copii. Adulţii peste 40-45 de ani trebuie să lucreze cu ochelari prescrişi profesional. Ochelarii pentru calculator pot fi speciali, care să permită vederea şi la ecran şi, eventual, la un text şi la 3-4 metri în jur. Sunt ochelarii cu lentile degresive. Ele asigură un câmp de vedere larg şi elimină disconfortul dat de lentilele sferice uzuale. Prin faptul că persoana respectivă poate să vadă la orice distanţă de ecran elimină durerile de cap care apar frecvent la cei care lucrează în faţa ecranelor. Poate apărea un sindrom de ochi uscat, iar atunci sunt nevoiţi să administreze lacrimi artificiale.

Noi, adulţii, la ce interval de timp trebuie să luăm o pauză din faţa laptopului şi cât de lungă ar trebui să fie aceasta?

Consider că ar trebui o pauză de 10-15 minute, la cel mult 2 ore.

Care sunt afecţiunile cel mai des întâlnite cu care se prezintă pacienţii la clinică?

Cele mai frecvente afecţiuni cu care se prezintă pacienţii la noi în clinică sunt viciile de refracţie, respectiv hipermetropia, miopia, astigmatismul, precum şi prezbiopia. Apoi conjunctivitele, sindromul de ochi uscat, cataracta, glaucomul, şalazionul, orjeletul (urcior), traumatologia oculară.

Există tehnici operatorii care elimină necesitatea purtării ochelarilor? În ce context putem apela la ele? Se „aplică” indiferent de cauza dioptriilor? Vorbim întotdeauna de eliminarea ochelarilor sau doar de scăderea dioptriilor?

Da, există. Chirurgia refractivă rezolvă această problemă. Există chirurgie refractivă corneană şi cristaliniană. Chirurgia refractivă corneană se adresează în special persoanelor tinere care au miopie, hipermetropie sau astigmatism. Sunt tehnici mai mult sau mai puţin invazive asupra corneei în funcţie de viciul de refracţie. Chirurgia refractivă cristaliniană se adresează mai mult persoanelor mai in vârstă şi constă în înlocuirea cristalinului natural cu unul artificial sau amplasarea unui cristalin artificial peste cristalinul natural, care este calculat să reducă viciul de refracţie. În funcţie de cât de mare este viciul de refracţie, vorbim despre eliminarea ochelarilor sau diminuarea dioptriilor.

Merg pacienţii români suficient de des la medicul oftalmolog?

Se pare că au început să meargă mai des la medic, în general, şi la oftalmolog, în special. Trebuie să meargă la oftalmolog când sesizează cel mai mic semn, cum ar fi scăderea vederii, aşa-numitele „muşte zburătoare” în câmpul vizual, amputări ale câmpului vizual, durere, lăcrimare excesivă, fotofobie, ochi roşii. Este, de preferat, să vă prezentaţi la oftalmolog aproape degeaba decât să ignoraţi o boală oftalmologică gravă!

Există prevenţie în cazul afecţiunilor oculare? În ce constă aceasta?

Există prevenţie, ca în toată medicina. În primul rând, igiena feţei şi, implicit, a ochilor şi anexelor, gene, sprâncene. Există şampoane speciale pentru ochi. Este obligatorie demachierea înainte de culcare, dar şi lubrifierea suprafeţei oculare cu lacrimi artificiale este necesară. Nu se freacă ochii, nu se scarpină, nu se pun picături fără prescripţie. Administrarea de vasoconstrictoare se face doar cu indicaţie de la medicul oftalmolog. Dieta trebuie să fie bogată în fructe, legume, alimente ce conţin antioxidanţi, acizi graşi, vitamine, luteină, antocianozide.