Puternic legat de excesul alimentar si obezitate, diabetul zaharat de tip 2 capata in ultima vreme proportii epidemice la nivel global, inclusiv in tara noastra. De ce se intampla acest lucru si, mai ales, cum poate fi evitata boala, am aflat de la unul dintre cei mai respectati si cautati medici romani.
Presedinte de Onoare al Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Prof. Dr. Nicolae Hancu este Membru de Onoare al Academiei Romane, dar si Membru titular al Academiei de Stiinte Medicale din Romania, un corp profesional de elita, constituit din personalitati recunoscute pentru contributia lor la dezvoltarea aspectelor teoretice si practice ale biomedicinei, medicinei clinice, sanatatii publice, disciplinelor farmaceutice si tehnologiilor medicale. Este autor si coautor a peste 300 de lucrari stiintifice publicate in tara si peste hotare, 17 monografii sau tratate si colaborator la 16 carti.
Farmacia Ta: Diabetul continua sa aiba o incidenta mare in tara noastra, in ciuda eforturilor depuse in ultimii ani. Unde credeti ca e problema?
Prof. Dr. Nicolae Hancu: Facand o recapitulare sumara a ultimilor 25 de ani, pot spune ca Romania a importat din Occident, cel putin pe plan alimentar, doar „obiceiurile proaste”. Creand falsa impresie de prosperitate, alimentatia tip fast-food a contribuit la cresterea incidentei obezitatii si, implicit, a diabetului zaharat de tip 2. Dispunem de foarte multa informatie legata de stilul de viata sanatos − mijloacele media abunda de articole si sfaturi mai mult sau mai putin pertinente − dar, fara o educatie nutritionala elementara, nu suntem capabili sa o filtram. Rezumand, lipsa educatiei pe aceasta tema, care sa vina de la medici specialisti in diabet, nutritie si boli metabolice, ei fiind singurii care au autoritatea sa dea sfaturi nutritionale, este principala problema.
In ce masura alimentatia defectuoasa contribuie la dezvoltarea bolii?
Este foarte greu de cuantificat acest aspect. Alaturi de alimentatie, conceptul de „stil de viata” mai cuprinde si alte elemente ca: activitatea fizica, stresul, igiena somnului, consumul de alcool, fumatul. A respecta anumite reguli de baza, care, din punctul meu de vedere, sunt absolut elementare, inseamna a reduce semnificativ riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip 2, respectiv a complicatiilor acestuia. Este mult mai usor (si mai ieftin) sa prevenim decat sa tratam. Suna demoralizant, dar nimeni nu poate garanta ca, avand un stil de viata sanatos, nu vom dezvolta diabet sau alte boli din grupul bolilor metabolice, luandu-i in calcul aici pe cei cu susceptibilitate genetica. Cert este ca putem amana momentul debutului, lucru deloc de neglijat cand vine vorba despre calitatea vietii. Asadar, tine de constiinta si discernamantul nostru „ce punem in farfurie”.
Daca ar fi sa formulati un top al celor mai periculoase alimente din acest punct de vedere, care ar fi acela?
Cred ca ar fi mai interesant si mai potrivit, in acest context, un top al celor mai periculoase obiceiuri alimentare. Alimentatia tip fast-food, nerespectarea orarului de mese, mancatul noaptea, „ciugulelile” de peste zi sunt doar cateva dintre frecventele greseli intalnite in practica de zi cu zi. Ecuatia este foarte simpla: raportul dintre aportul caloric si cheltuielile energetice ale organismului trebuie sa fie echilibrat. A invoca alte scuze pentru castigul in greutate denota ignoranta sau superficialitate: nu pot sa nu amintesc aici celebra expresie „ma ingras de la glanda”.
Ati spus la un moment dat ca un croissant este astazi mai periculos decat o tigara. Ce alte analogii de acest fel mai pot fi facute?
Aceasta analogie ascunde un mesaj. Daca din a satisface unele mici placeri culinare facem un obicei, calea pana ca acest obicei sa devina viciu este foarte scurta. Placerea de a manca poate fi atinsa si intr-o maniera sanatoasa. Totul incepe prin alegerea si cumpararea alimentelor (etapa unde nu trebuie sa ne lasam ghidati de instinct sau de pofte, ratiunea fiind cea care ne guverneaza), trecand prin etapa de gatire si incheind prin a consuma preparatul final, unde cuvantul de baza este, din nou, moderatia. Apropo de analogii, s-a tot vorbit in presa, in ultima luna, de asocierea consumului de carne rosie procesata cu aparitia cancerului. Subiectul este extrem de amplu si informatiile trebuie luate, cu discernamant, din surse de incredere, dar despre aceasta vom vorbi intr-un alt context.
Care sunt principalele mituri legate de alimentatie pe care le intalniti in discutiile cu pacientii dumneavoastra?
Am enumerat deja o serie de expresii si pretexte folosite de pacienti pentru a-si justifica excesul ponderal. Totusi, aud foarte des expresia: „e scump sa tii regim”. In primul rand, „a tine regim” e un concept fundamental gresit. Nu vorbim aici de o dieta tranzitorie, de o schimbare conceputa pentru o perioada scurta de timp („pana ma incape rochia de mireasa”, spre exemplu), ci de un stil de viata sanatos. Acesta se numeste stil de viata pentru ca trebuie urmat toata viata. Trebuie privit ca o normalitate, iar rolul nostru ca nutritionisti este sa sadim aceasta samanta de normalitate in mintea cat mai multor oameni. Si nu… nu este scump… Facand un exercitiu de logica elementara, a scoate unele alimente de pe lista de cumparaturi este mai ieftin decat a adauga altele noi.
Ce-i spuneti unui om cu diabet zaharat diagnosticat care vi se adreseaza? Care-i setul principal de reguli pe care i-l recomandati?
Fiecare pacient este unic, individualizarea tratamentului reprezentand temelia abordarii in practica a pacientului cu diabet zaharat. Totusi, scaderea in greutate (pentru pacientii obezi) sau mentinerea acesteia (pentru cei normoponderali), exercitiul fizic moderat efectuat zilnic (chiar daca nu in cadru organizat, ci mai degraba imbinand utilul cu placutul, mersul pe jos in ritm mai alert fiind la indemana oricui), controlul stresului (in limita in care acest lucru se poate, avand in vedere ritmul vietii in „epoca moderna”), respectarea orelor de somn, renuntarea la fumat, consumul moderat de alcool (sau, in unele cazuri, abstinenta), controlul periodic in ambulatoriul de specialitate sunt cateva dintre directiile generale de urmat de catre fiecare pacient.
Ca o curiozitate, ce alimente sunt la dumneavoastra acasa, in frigider?
In mod ironic, frigiderul meu seamana cu „piramida alimentara”, la baza lui fiind situate rafturile cu fructe si legume, acestea reprezentand fundamentul alimentatiei mele. Ceea ce cu siguranta nu veti gasi la mine in frigider, niciodata, sunt mezelurile tocate. Cu mult inainte de a se inventa unii termeni, ajunsi acum la moda, am fost ovo-lacto-vegetarian dimineata, omnivor la pranz si raw-vegan seara.
Text: Natalia Talmacec
