In ultimii ani se vorbeste foarte mult despre medicamentele probiotice, putem chiar sa le declaram „la moda”. Ele sunt in esenta mixturi de germeni microbieni benefici organismului uman, in special tubului digestiv.
Este foarte important sa constientizam ca suntem o oligarhie de celule care guverneaza peste 90% celule microbiene „independente” aflate la toate nivelurile organismului uman, dar cu predilectie in aparatele ce comunica liber cu mediul exterior, cum este si cel digestiv.
Probioticele au actiune protectoare si antibiotica
Microbii ce populeaza aceste segmente in mod natural au o actiune protectoare si antibiotica directa fata de alti germeni patogeni sau mentin sub control populatiile de microorganisme comensale, dar cu potential patogen, cum ar fi ciupercile Candida albicans. Exista, de asemenea, microbi care in anumite situatii ofera beneficii, iar in altele se constituie ei in factori de agresiune. Acest lucru este valabil mal ales la pacientii imunosupresati cu afectiuni oncologice, autoimune sau transplantati.
Ce rol au probioticele?
Tratamentul cu probiotice vizeaza refacerea florei normale, adica popularea cu microbi „buni” a tubului digestiv. Vorbim in special de intestinul subtire si cel gros, segmente cu populatie microbiana bogata in mod fiziologic. Acest lucru este benefic dupa cure antibiotice care „omoara” flora microbina intestinala. De asemenea, pot restabili echilibrul microbian, de exemplu in sindroamele de suprapopulare bacteriana intestinala ce se manifesta prin diaree, balonare, borborisme, flatulenta si crampe abdominale.
Probioticele faciliteaza digestia in perioade de schimbari alimentare, cum ar fi trecerea de la dieta de vara la cea de toamna-iarna mai uscata, mai saraca in fibre si mai concentrata in grasimi, zaharuri rafinate si proteine.
Cand avem nevoie de probiotice?
Indicatiile tratamentului probiotic sunt largi, uneori vagi, si nu au la baza studii de inalta semnificatie statistica. Curele antibiotice complexe sau prelungite, candidoza, in primul rand digestiva, sindroamele diareice cronice sau cele de maldigestie reprezinta indicatii de tratament probiotic. In anumite stari (nu neaparat patologice), precum convalescenta, astenie, stres si surmenaj, viroze respiratorii sau enteroviroze, probioticul poate fi un aliat de nadejde. Colicile abdominale, flatulenta, diareea (inclusiv la copii) sunt situatii in care sunt indicate probioticele.
Se gasesc sub forma de capsule, siropuri, pulbere
Forma farmaceutica este in mod particular importanta in cazul probioticelor. Acestea sunt microbi care trebuie adusi in intestinul subtire sub forma activa, fara a fi omorati in stomac, mediu aproape steril datorita aciditatii sale. Astfel, se gasesc sub forma de capsule cu invelis gastro-rezistent, siropuri cu gust ameliorat pentru o inghitire facila mai ales de copii, sau pulbere de solvat in apa calduta in care se tin 3-5 minute pentru a activa sursele microbiene dormante.
Polizaharidele care invelesc preparatele probiotice au rol de protectie
In general, preparatele sunt acoperite de polizaharide care protejeaza incarcatura microbiana de actiunea sucului gastric. Acestea sunt zaharuri neabsorbabile care, pe langa rolul de protectie, indeplinesc si rolul de substrat nutritiv pentru germenii ingerati. Deoarece nu se absorb, aceste zaharuri nu reprezinta un pericol pentru persoanele diabetice, iar metabolizarea lor este strict locala in lumenul intestinal.
Pot contine polivitamine, minerale, oligoelemente
Prebioticele (FOS – polizaharid, inulina, inclusiv lactuloza, cunoscuta ca laxativ) sunt „alimente” ingerate pentru „prietenii” nostri de natura microbiana. De multe ori, in mod adjuvant, preparatele pre/probiotice contin si polivitamine (B1, B5, B6, B12, PP, A, D), minerale si oligoelemente (seleniu, mangan, Mo, zinc, cupru) si extracte naturale de fructe seci (castane, migdale, ulei de palmier) sau de propolis. Este destul de greu sa selectam pentru o cura terapeutica preparatele in functie de tipul microbian furnizat, majoritatea fiind combinatii.
Durata tratamentului cu probiotice nu este standardizata, existand scheme in timpul sau imediat dupa un tratament antibiotic, cicluri de cate 10 zile lunar, sau in perioadele de astenie.
Probioticele, benefice in sindromul de intestin iritabil
Probioticele au efecte benefice in anumite afectiuni, de exemplu sindromul de intestin iritabil, constipatie. In afara situatiilor deja mentionate, probioticele sunt preparate intens utilizate in tulburarile functionale digestive, mai ales cele care tin de intestinul subtire si cel gros: balonare, diaree, sindroame dureroase cronice abdominale functionale, patologie frecventa in contextul vietii cotidiene desfasurata in ritm tot mai alert, improprie unei bune digestii.
Nu exista contraindicatii in administrarea probioticelor
Nu exista contraindicatii absolute sau efecte adverse in cazul administrarii probioticelor. Totusi, trebuie mentionat ca efectele secundare de tip alergic, de la eruptii cutanate la alergii respiratorii cu bronhospasm sau reactii majore de anafilaxie cu soc angioedem sunt posibile la orice preparat medicamentos.
Dr. Marian Zota,
Medic specialist gastroenterologie,
Centrul Medical MEDAS,
Call Center: 021.92.32.
