Corpul uman este colonizat de nenumarate microorganisme (microbi), care se gasesc pe piele, in mucoasa nazala, la nivelul intestinului si tractului genito-urinar. Acestia sunt in numar de trilioane si constituie flora (microbiota) proprie, cu rol in absorbtia nutrientilor, reglarea sistemului imun si apararea contra infectiilor si reglarea metabolismului.
Dezechilibrul florei se produce din cauza unei diete inadecvate, anumitor tratamente, stresului emotional, lipsei de somn si altor factori de mediu. Acest dezechilibru este implicat, se pare, in aparitia si dezvoltarea alergiilor alimentare, bolilor de piele (cum ar fi psoriazisul sau dermatita atopica), digestive (boala celiaca, rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, intoleranta la lactoza, cancerul esofagian), autoimune (artrita reumatoida). Recent, chiar si in boli metabolice (diabetul zaharat, obezitatea), dar si afectiuni neuropsihiatrice (anxietatea, depresia, tulburarile de memorie).
De ce avem nevoie de probiotice
Probioticele sunt microorganisme (bacterii si drojdii) benefice sanatatii cand sunt consumate. Acestea se gasesc in mod natural in organismul nostru si fac parte din flora (microbiota) intestinala, dar se pot gasi si intr-o varietate de alimente fermentate. Probioticele sunt utile atunci cand pierdem bacteriile „bune” din corp (de exemplu, dupa tratamente cu antibiotice), dar si pentru mentinerea echilibrului dintre bacteriile benefice si cele posibil patogene din tractul digestiv. Acest echilibru asigura functionarea adecvata a organismului.
Tipuri de probiotice
Exista mai multe tipuri de probiotice. Cele mai numeroase sunt cele din genul Lactobacillus (50 de specii), care se gasesc in tractul digestiv si genito-urinar, de exemplu, L. acidophillus si L. bulgaricus. Acestea se gasesc si in iaurt si sunt utile pentru prevenirea si tratamentul infectiilor cu fungi, vaginozei bacteriene, infectiilor de tract urinar, sindromului de intestin iritabil, diareilor infectioase si celor cauzate de Clostridium difficile, intolerantei la lactoza, eczemei, acneei, infectiilor respiratorii.
Al doilea gen ca numar este Bifidobacterium (30 de specii), reprezentand majoritatea bacteriilor din colon (de exemplu, B. brevis, lactis, bifidum). Acestea ar scadea nivelul lipidelor din sange si ar ameliora toleranta la glucoza, precum si simptomele din sindromul de intestin iritabil.
Un alt probiotic este Saccharomyces boulardii, singura drojdie din aceasta clasa, util in tratamentul diareii post-antibiotice si acneei, precum si in prevenirea recidivei diareii provocata de Clostridium difficile si in diminuarea efectelor adverse ale tratamentului infectiei cu Helicobacter pylori.
Dintre alte probiotice amintim Streptococcus thermophilus (care produce enzima lactaza in cantitati mari, util in prevenirea intolerantei la lactoza), Enterococcus faecium si Leuconostoc.
Unde le gasim?
Dintre alimentele care contin probiotice, amintim chefirul, iaurtul, branza fermentata, varza murata, muraturile, miso (pasta de soia fermentata), sinki (preparat traditional din radacina de ridiche fermentata), kimchi (amestec indigen de varza, ceapa verde, usturoi, ridiche si ghimbir fermentate). De exemplu, consumul de chefir s-a demonstrat ca reduce nivelul hemoglobinei glicozilate la pacientii diabetici. Si consumul de iaurt este benefic pentru prevenirea si tratarea bolilor cardiovasculare, intolerantei la lactoza, infectiilor respiratorii, dar si pentru sanatatea dintilor si oaselor.
Probioticele sunt bine tolerate
Rareori, pot aparea efecte adverse, precum epigastralgii, diaree, balonare, reactii alergice. Categoriile de pacienti la care trebuie asigurata o atentie deosebita in prescrierea probioticelor sunt copiii, gravidele, seniorii. De asemenea, la pacientii imunocompromisi (cei aflati in tratament cu citostatice), administrarea de probiotice poate duce rar la bacteriemie si sepsis.
Efectul probioticelor se manifesta doar daca produsele alimentare care le contin sunt pastrate in conditii optime si daca se regasesc in concentratiile necesare (10⁹-10¹⁰ unitati formatoare de colonii, corespunzand unei portii de 100-200 g din alimentele respective).
