Parodontita este o afectiune care intereseaza tesuturile de sustinere a dintilor, respectiv tesutul osos din jurul dintilor, dar si pe cel gingival. Practic, inflamatia acestor tesuturi defineste termenul de parodontita, care se mai numea si parodontoza sau paradentoza. Conform statisticilor, aproximativ 80% din populatia globului sufera de diferite forme de parodontita.
Aceasta afectiune determina leziuni ireversibile care, in timp, vor duce la pierderea dintilor de pe arcada dentara, indiferent de statusul dentar al acestora. In prezent, se considera ca exista factori determinanti, cum ar fi:
- Unele grupuri de bacterii cu patogenitate ridicata;
- Igiena orala deficitara asociata cu fumatul sau cu tipuri de boli generale pot crea conditii favorabile dezvoltarii acestor bacterii in cavitatea bucala;
- Depozitele de tartru permit si favorizeaza microbii parodontopatogeni sa avanseze in profunzimea radacinilor dentare, distrugand osul alveolar.
Bacteriile dezvolta si intretin inflamatia gingiilor, iar in profunzime, patrund pe langa radacina dentara, distrugand tesutul osos care sustine radacina.
Cum se stabileste diagnosticul de parodontita?
Diagnosticul se va stabili exclusiv de medicul dentist, dupa ce se examineaza clinic parodontiul, dar si pe baza radiografiilor dentare ale pacientului, insa boala parodontala da semne atunci cand incepe sa se manifeste. Daca gingiile vor sangera la atingere, la contactul cu alimente mai dure, la periajul dentar sau, pur si simplu, spontan, este indicat sa mergeti la un consult stomatologic. Exista mai multe forme si stadii ale parodontitei.
Sangerarea poate fi localizata la un dinte sau un grup de doi dinti, caz in care, de exemplu, putem vorbi de o forma de parodontita localizata sau doar de o gingivita localizata. Acestea pot avea drept cauza o lucrare protetica sau o plomba neadaptata corect marginal, astfel incat irita gingia. Este important de stiut ca parodontita nu determina obligatoriu reactii dureroase.
Parodontita este o afectiune studiata intens in ultimii 30 de ani. Initial, in primele cercetari si in urma studierii a numeroase cazuri clinice, s-a conturat ideea aparitiei acestei afectiuni pe seama unei predispozitii ereditare, dar si a unui prag imunitar scazut. In ceea ce priveste simptomele, cel mai frecvent este sangerarea gingivala.
Modificarea tesutului gingival, printre semnle parodontitei
Modificarea tesutului gingival (gingii retrase in axul dintilor) este printre cele mai cunoscute semne al parodontitei. Se identifica prin dezgolirea radacinilor dentare si modificarea pozitiei dintilor, manifestate prin deplasari ale dintilor in pozitii defectuoase, anormale, in cateva saptamani sau luni. Gingia coboara pe suprafata radacinii, astfel incat dintii apar mai lungi si inestetici. Putem observa acest fenomen in multe cazuri la dintii frontali. Mobilitatea dintilor este un alt factor care anunta clar prezenta parodontitei avansate. Se observa in momentul in care dintii devin mobili din cauza pierderii de os alveolar din jurul dintilor, formand asa-numitele „pungi osoase”.
Pentru a preveni aparitia parodontitei, in primul rand trebuie sa aveti o igiena orala corecta si sa renuntati la fumat. Medicul dentist va va prezenta tehnicile de periaj corespunzatoare, cum sa folositi apele de gura si ata dentara. De asemenea, nu uitati de consultul stomatologic cel putin o data la 6 luni.
Parodontita nu se vindeca prin tratament, dar se poate stopa. Astfel, dintii pot fi salvati, mobilitatea dentara poate fi oprita, la fel si inflamatia gingivala si parodontala, iar in acest mod dintii pot fi mentinuti pe arcada. Tratamentele sunt de lunga durata si se efectueaza in functie de stadiul bolii parodontale in care se afla pacientul la momentul prezentarii lui in cabinetul stomatologic.
Dr. Realini Lupsa
Medic stomatolog
